Duminica, Martie 15, 2009, 02:23 AM 

Metode de relaxare
     media: 4.97 din 31 voturi


Daca te simti stresat inseamna ca ai probleme cu somnul, probleme de concentrare, inseamna ca nu poti gandi pozitiv si nu te simti bine in pielea ta. Organismul tau iti trimite semnale ca se simte stresat prin intermediul durerilor de cap, al indigestiilor, al durerilor de stomac sau prin oricare alt semn. Mesajul este clar: ai nevoie sa te relaxezi. Iata cateva idei pentru lupta antistres.

Vorbeste pozitiv cu tine insuti

Vorbind pozitiv cu tine insuti iti influentezi puterea interioara de a face fata situatiilor neprevazute si mai putin placute; te ajuta sa decizi cum sa reactionezi in fata stresului. Cand aplici latura opusa - gandirea negativa, autocritica - automat iti determina stresul sa avanseze in grad.


Cum sa faci acest lucru?

  • Spune-ti lucruri pozitive in fiecare zi - Sunt bun la...; Totul merge bine; Ma simt impacat cu mine insumi etc;
  • Imagineaza-te intr-o situatie pozitiva - ii prezinti un proiect sefului tau, care este foarte multumit, drept urmare te felicita si te incurajeaza sa-ti exprimi ideile si propunerile;
  • Aminteste-ti lucruri pe care le-ai facut foarte bine in trecut si care au fost urmarile - ai fost promovat datorita ultimelor lucrari pe care le-ai facut;
  • Iti poti face o caseta pe care sa te inregistrezi spunand lucruri pozitive si relaxante.



Relaxarea

Ce gasesti a fi relaxant?

  • Dansul, artele, meditatia, pescuitul, plimbarile alaturi de prieteni, lectura unei carti, muzica, discutiile cu un prieten sau sportul?
  • Ce parere ai in legatura cu masajul?
  • Poate in cazul tau merge yoga sau un curs de tai chi;
  • Ceaiurile de plante te pot destinde destul de mult;
  • Ce zici de o baie calda, cu o spuma de baie reconfortanta, in compania lumanarilor sau a betisoarelor parfumate?

Gandeste-te la lucruri relaxante pe care le poti face si incearca sa le incluzi rutinei cotidiene sau macar rutinei sfarsitului de saptamana. Exista si metode de relaxare care-ti ocupa din timpul zilnic numai cateva minute. Acestea pot fi folosite in locuri si situatii diferite. De exemplu poti sa-ti rezervi cateva minute destinate relaxarii daca te simti coplesit de treburile de la locul de munca.

  • Respiratie profunda - insipra cat mai adanc si apoi expira foarte lent, concentrandu-te sa lasi muschii organismului sa se relaxeze.
  • Focalizeaza-ti respiratia - trage aer cu putere in plamani si, in timp ce expiri, adreseaza-ti diferite incurajari - "Relaxeaza-te" sau "Sunt calm".
  • Intinde-te - ridica-ti bratele deasupra capului, trage de ele si intinde-te; intinde orice parte a corpului care are nevoie de acest lucru;
  • Fa exercitii de vizualizare - imagineaza-ti un loc minunat in care sa te simti excelent; tine cont ca depinde numai de tine schitarea lui pana la detaliere - ce vezi, ce vrei sa auzi, ce mirosi, ce simti.

Exercitiu simplu de meditatie

  • Pregateste-te sa stai confortabil si sa-ti constientizezi fiecare inspirare-expirare.
  • Incepi sa numeri dupa fiecare respiratie. Inspirare-expirare 1, inspirare-expirare 2,..., pana cand ajungi la 10 si o iei de la inceput. Daca te incurci, ia-o de la inceput. Fa acest exercitiu timp de cateva minute si concentreaza-te la aerul care intra si paraseste organismul tau.
  • In cazul in care diferite ganduri sau zgomote apar in mintea ta, observa-le, lasa-le sa treaca si reintoarce-te la exercitiu.

Sambata, Martie 14, 2009, 04:19 PM 

Romania, tara drogurilor
     media: 5.00 din 51 voturi

Consumul de droguri in Romania, in special de heroina si ecstasy, va incepe sa ia amploare, iar criminalitatea legata de acest fenomen pare in crestere, afirma raportul pe 2008 al Departamentului de Stat referitor la strategia internationala pentru controlul narcoticelor.

Drogat_bPotrivit documentului, Romania nu este o sursa majora de droguri ilicite, ci serveste ca tara de tranzit pentru narcotice, aflata pe ruta consacrata a Balcanilor de Nord, care este folosita pentru transportul derivatelor opiacee - precum opiu, baza de morfina si heroina - din Afganistan catre Europa Centrala si de Vest.

Pe de alta parte, Romania se afla pe o ruta - aflata in plina dezvoltare - folosita pentru tranzitul drogurilor sintetice dinspre vestul si nordul Europei catre Est. In Romania au inceput recent sa fie produse mici cantitati de amfetamine si tara este folosita, de asemenea, ca punct de tranzit pentru cocaina sud-americana destinata Europei de Vest, in special prin portul Constanta.

Raportul noteaza, de asemenea, ca in 2007 in Romania s-au facut cateva capturi majore de droguri si mentioneaza eforturile de a implementa strategia nationala antidrog pentru 2005-2008.

Ruta consacrata. Heroina si opiul din Afganistan ajung in Turcia si Bulgaria, apoi in Romania, si de aici catre Europa Centrala si de Vest. Romania se afla pe ruta Balcanilor de Nord si este, prin urmare, o tara de tranzit pentru narcotice avand ca punct de origine Asia de Sud-Vest.

Narcoticele ilicite din Afganistan intra in Romania atat prin nord si est, cat si pe la granita sudica, cu Bulgaria.

Pentru transportul terestru se recurge atat la vehicule de marfa, cat si la cele de pasageri. Totusi, drogurile, in Droguri 1_bprimul rand heroina, sunt aduse in tara prin portul Constanta - la bordul unor nave comerciale - si pe la granita cu Republica Moldova, dar sunt introduse si prin aeroporturile internationale ale tarii.

Odata ajunse in Romania, drogurile sunt dirijate fie catre nord-vest, prin Ungaria, fie spre vest, prin Serbia. Politia estimeaza ca 80% din drogurile care intra in Romania ajung in Europa de Vest .

O noua ruta. Romania se afla, de asemenea, pe o ruta de tranzit aflata in plina dezvoltare care merge in sens invers, dinspre Europa Occidentala si de Nord catre Est. O mare cantitate din substantele chimice precursoare tranziteaza Romania dinspre tarile Europei de Vest catre Turcia.

Romania nu este un producator semnificativ de narcotice ilicite, spune raportul. Totusi, exista o mica productie interna de amfetamine.
Rol de depozitare. Romania capata un rol din ce in ce mai mare ca loc de depozitare a drogurilor ilicite inainte ca ele sa fie transportate catre alte tari europene.

Droguri 2_bConsumul de narcotice in Romania a fost pana acum scazut, dar situatia pare sa se schimbe incet-incet. Guvernul roman a devenit din ce in ce mai ingrijorat in legatura cu consumul intern de droguri, noteaza raportul. Heroina si marijuana sunt principalele droguri consumate in Romania, dar totusi se inregistreaza o crestere a folosirii unor droguri sintetice precum Ecstasy in randul unor segmente ale tinerilor.

Oficialii prognozeaza, de asemenea, o crestere a consumului intern de heroina. Raportul pune in legatura aceste fenomene de crestere a consumului cu o sporire a veniturilor pe care le au la dispozitie tinerii romani.

Sambata, Martie 14, 2009, 02:22 PM 

Fumatul UCIDE !!!
     media: 5.00 din 53 voturi




FUMATUL UCIDE !!!

Sambata, Martie 14, 2009, 12:58 AM 

Distractia
     media: 4.98 din 53 voturi

Vreau sa expun parerea mea scurt si la subiec ! Distractia poate avea loc in cluburi , discoteci , baruri , excursi etc. fara a consuma alcool











ALCOOLUL NU DUCE NICAIERI !!!

Vineri, Martie 13, 2009, 05:45 PM 

Fumatul
     media: 5.00 din 5 voturi

Vineri, Martie 13, 2009, 04:06 PM 

Strategii de evitare a consumului de alcool
     media: 5.00 din 48 voturi



Toti cunoastem ca adesea ni se face pofta de anumite lucruri. Cand ne este foame, ne sar in ochi peste tot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul de paine proaspata dintr-o brutarie ne poate determina sa cumparam o paine chiar daca n-am avea nevoie de ea.

Dar, de obicei nu ne urmam fiecare impuls care ne-ar impinge sa ne satisfacem o pofta imediata, mai ales daca ne-ar dauna sau daca nu se potriveste situatiei. Fiecare are strategiile sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevarat ca exista persoane mai impulsive care au dificultati mai mari in a se stapani, in timp ce altele nu par sa faca mari eforturi pentru a se abtine.

Fiecare alcoolic trebuie sa stie ca dorinta de a bea este un lucru normal, ca poate fi declansata de stari psihice sau de evenimente exterioare. Adesea dorinta de a bea este comparata cu un val care poare creste repede dar care se niveleaza apoi treptat. Este greu sa te opui valului cand si-a atins forta maxima. Este mai usor, mai elegant si mai putin periculos, la fel ca la inot sau la surf, sa ramai pe coama valului pana cand el se epuizeaza. La fel si in cazul dorintei de a bea, ea trece de la sine daca nu i te opui. Deci este mult mai indicat sa-ti spui: "Observ ca mi se face pofta sa beau. Poate ca se va inteti inca putin pofta asta, dar o sa-mi treaca."

Pe parcursut terapiei alcoolicul invata cum poate preveni sau reduce o asemenea pofta. Sunt prezentate in continuare cateva metode utile in astfel de situatii.

Mai intai trebuie sa-si reaminteasca mereu de ce vrea sa reziste poftei si de ce nu-si poate permite o asemenea slabiciune. El trebuie sa-si consulte lista de argumente pro si contra consumului de alcool, pe care singur si-a stabilit-o. Aceasta lista poate exista fizic sub forma unei carti de credit a abstinentului, un cartonas de marimea unei carti de vizita sau cartele telefonice usor de pastrat asupra sa, ce are pe o parte avantajele renuntari la butura si pe cealalta parte riscurile unui eventual consum.

In al doilea rand se poate apela la o metoda de relaxare ce a fost in prealabil invatata in terapie. Se cunosc multe metode de relaxare de la simple exercitii de respiratie la metode mai complexe in care sunt corelate imagini placute, pozitive.

In al treilea rand, in momentele cand alcoolicul se simte coplesit de griji, pot fi utile monologurile interioare positive, in care vor fi reamintite punctele sale forte.

In al patrulea rand in cazurile cand apare asa numita dorinta rece, adica gindurile se invartesc mereu in jurul alcoolului, se poate folosi stoparea gandurilor, prin ciupituri puternice, pleznituri peste coapse sau prin a-ti poruncii stop imaginandu-ti indicatorul de circulatie
Nu te lasa influentat de cei din jur !!! Hotareste tu ce e bine si ce e rau !!!
In al cincelea rand iti pot reorienta atentia executand o actiune concreta.
Daca e posibil cauta discutia cu cineva, asculta muzica, danseaza, viziteaza pe cineva, mergi la plimbare, admira natura, mergi la cinematograf, la biblioteca, rezolva sarcini de menaj, scrie o poezie, spune o rugaciune, joaca un joc care sa-ti solicite atentia.
De asemenea cauta sa-ti descarci energia printr-o activitate sportiva. O alergare in aer liber sau un urlet intr-o perna pot fi de folos.
Deci FA CEVA!

Vineri, Martie 13, 2009, 04:05 PM 

Tratamentul dependentei de alcool
     media: 5.00 din 46 voturi



Multi dintre oameni considera ca cea mai mare infrangere personala pe care o pot suferi este atunci cand trebuie sa mearga intr-un centru de consiliere sau de recuperere pentru persoane dependente de alcool. Prin aceasta este evident ca au devenit dependenti. Si fiecere dintre noi isi doreste sa nu fie.

Dupa ce a trecut perioada de indoiala de sine si de neacceptare a destinului si nu se mai pune problema diagnosticului gresit, alcoolicul va vedea si reversul medaliei, va intelege ca boala este de fapt un semnal ca trebuie sa schimbe ceva in modul sau de viata.

Iesirea din dependenta poate avea loc fie prin forte proprii, fie cu ajutorul grupelor de intrajutorare sau prin asistenta de specialitate.

Cercetatorii americani Prochaska si Di Clemente au observat si inregistrat cum se elibereaza un dependent din boala sa, indiferent de ce cale a ales si au constatat o strucura de baza comuna ca in figura urmatoate

Astfel ei au identificat patru faze de evolutie:

Faza premeditativa in care se consuma alcool refuzandu-se orice observatie pe aceasta tema care poate da de gandit.

Faza meditativa
in care dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp realitatea mult evitata patrunde totusi in subconstient, clipa din care alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si propuna schimbari profunde.

Faza de actiune
in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari gasind niste solutii se hotaraste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari mici si simple ale stilului de viata.

Faza de perseverenta
in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se potrivesc capacitatilor sale personale si conditiilor de mediu.

De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv din boala.

Avantajul acestui model consta in faptul ca incercarile esuate, obisuite la iesirea din dependenta, sunt prezentate ca surse de invatare si nu ca obiceiuri proaste care nu mai ofera perspectiva progresului. Din pacate aceste esecuri de multe ori sunt pastrate in secret. Pericolul este ca fiecare esec al acestor incercari secrete scade sansa ca alcoolocul sa mai incerce odata. Devine demoralizat si respinge unele informatii utile sau oferte de ajutor.

Pentru multi alcoolici prima incercare se limiteaza la nivelul simptomatic, impunandu-si doar sa nu mai bea. Abia apoi realizeaza ca trebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini din viata lor, sa rezolve situatii sociale, eventuale conflicte si sa imbunatateasca relatiile cu persoanele apropiate sau importante. Vor constata ca si aceste aspecte au influentat nereusitele premergatoare. Vor ajunge la concluzia ca trebuie sa-si analizeze felul trairilor, ca trebuie sa se schimbe mai profund.

Abstinenta este definita ca fiind abtinerea voluntara de la satisfacerea unor necesitati fiziologice sau a unor placeri.

In cazul alcoolismului abstinenta este notiunea prin care se defineste renuntarea definitiva la comsumul de bauturi alcoolice sau orice preparat care contine alcool, constituind o premisa indispensabila vindecarii si din aceasta cauza reprezinta o masura terapeutica de baza.

Pentru terapia alcoolismului abstinenta este conditia de baza, iar capacitatea de a duce o viata implinita si sanatoasa este telul ei.

Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant terapeutic.

Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilor organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei pacientului de a se trata.
Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine rezultate dependentii foarte motivati.
Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj severe si se desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.
Etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si consolidarea unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament stationar, atunci cand nu se obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul social nu sustine cauza.
Etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care participarea la grupuri abstinente este de mare importanta.

Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este discutia in grup - terapia de grup. Oricat de diferit ar fi de la o clinica la alta, acest element nu lipseste din nici o clinica de specialitate.

Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii. Aceasta poate fi diminuata de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata de ceilalti contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar inhiba altfel orice proces.

Sansele de succes ale tratamentului sunt considerate de multi dintre concetatenii nostri in mod eronat ca fiind reduse, insa situatia nu sta de loc asa.

Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte.
Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive. Recidiva alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai dramatica.

Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70,5% dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup.
Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani.









Nu te lasa de "rasul lumi" !!!














Alcoolul UCIDE !!!














In imaginea alaturata vedem un copil normal care a consumat alcool .Din cauza alcoolului acestui copil i s-a facut tau si a vomitat





Aceste date statistice confirma ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul pastreaza comportamentul schimbat cu atat mai multa perseverenta cu cat este mai convins de necesitatea lui, observa avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, traieste in conditii stabile, nu se orienteaza dupa valori straine si isi incadreaza noul comportament intr-o anume finalitate.

Vineri, Martie 13, 2009, 04:03 PM 

Efectele consumului de alcool la nivel sistemului nervos (II)
     media: 5.00 din 40 voturi




Generarea potentialelor de actiune se realizeaza la nivelul membranei celulare de catre
canalele ionice si pompele ionice. Canalele ionice sunt proteine moleculare celulare care formeaza pori de-a lungul membranei celulare. Aceste structuri proteice regleaza fluxul electronic al diferitilor ioni: sodiu (Na+), potasiu (K+), calciu (Ca++) sau clor (Cl-), prin deschiderea si inchiderea porilor. Fiecare canal ionic este selectiv, permitand de obicei unui singur tip de ioni sa-l traverseze. Celelalte structuri proteice, pompele ionice, ajuta la mentinerea unei anumite repartitii a diferitelor tipuri de ioni la nivelul membranei celulare, prin transferarea acestora de o parte si de alta a membranei celulare.


Transmitere impulsului nervos se realizeaza, in majoritatea cazurilor prin intermediul neurotransmitatorilor. Impulsul nervos o data ajuns la nivelul terminatiilor sinaptice ale axonului, determina stimularea veziculelor sinaptice, structuri de forma sferica sau neregulata, care contin neurotransmitatorii pe care ii elibereaza in momentul in care sunt stimulate.

Moleculele neurotransmitatorilor eliberati difuzeaza in fanta sinaptica si se combina cu moleculele neuroreceptoare din membrana sinaptica. Odata eliberat si difuzat de-a lungul fantei sinaptice, neurotransmitatorul actioneaza aproape instantaneu. Rapiditatea actiunii neurotransmitatorului este determinata de unul din urmatoarele doua mecanisme:
a) reabsorbtia aproape instantanee a neurotransmitatorului la nivel sinaptic, adica asimilarea acestuia de catre terminatiile sinaptice din care a fost eliberat, asimilare care are ca rezultat intreruperea actiunii neurotransmitatorului si evitarea secretiei unor cantitati de substanta;
b) degradarea chimica a neurotransmitatorilor printr-un proces in care enzimele existente la nivelul membranei neuronului receptor reactioneaza cu neurotransmitatorul si determina distrugerea acestuia.
Relatia existenta intre moleculele neurotransmitatorului si moleculele neuroreceptorulor este asemanatoare celei de tip lacat si cheie. Combinarea celor doua molecule determina o modificare a permeabilitatii membranei neutonului receptor, si anume, anumiti neurotransmitatori au efect excitator marind permeabilitatea prin depolarizare, iar altii au efect inhibitor, adica micsoreaza permeabilitatea.

Viteza de transmitere a potentialuluide actiune de la dendrite la axon, variaza intre 3 si 320 km/h, in functie de diametrul axonului - axonii cu diametru mai mare conduc mai repede potentialul de actiune. Viteza de transmitere este de asemenea influentata de prezenta sau absenta tecii de mielina, formata din lipide si proteine, ce prezinta din loc in loc niste strangulatii sau noduri. Datorita capacitatii sale de izolare, teca de mielina permite deplasarea "in salturi" a impulsului nervos de la o strangulatie la urmatoarea, determinand astfel o crestere considerabila a vitezei de transmitere. Degenerarea invelisului de mielina duce la aparitia sclerozei multiple, o afectiune ce consta in disfunctii severe ale nervilor senzoriali si motori.

Pana in prezent se cunosc peste 50 de neurotransmitatori si cu siguranta numarul acestuia va creste in viitor. Sunt neurotransmitatori care au doua tipuri diferite de molecule receptoare, exercitand un efect excitator in anumite zone ale sistemului nervos si inhibitor in altele.

Dintre cei mai importanti amintim:

Acetilcolina (ACh) este un neurotransmitator aflat in multe sinapse din organism avand in genere un efect excitator, insa poate deveni si inhibitor in functie de tipul moleculele receptoare existente la nivelul membranei neuronului receptor. ACh se gaseste in special in hipocamp structura cerebrala care detine un rol cheie in formarea noilor continuturi mnezice. S-a demonstrat ca celulele care produc ACh tind sa se degenereze la pacientii cu boala Alzheimer si in consecinta productia cerebrala de ACh se reduce, iar cu cat e mai redusa secretia de ACh, cu atat este mai severa pierderea memoriei. Anumite medicamente sau droguri care reduc secretia de ACh au ca efect paralizia musculara.

Norepinefrina (NE) este un neurotransmitator produs, in principal, de neuronii trunchiului cerebral.
Doua binecunoscute droguri cocaina si amfetainele prelungesc actiunea NE si incetinesc procesele de reabsorbtie, neuronii receptori sunt activati pe o perioada mai lunga de timp, astfel explicandu-se efectele lor psihostimulante. Prin contrast litiul determina procesul invers de accelerare a absorbtiei NE, ducand astfel la aparitia unei dispozitii depresive.

Acidul gama-aminobutidic (GABA) este unul din inhibitorii majori din sistemul nervos.
Spre exemplu, substanta numita picrotoxina blocheaza receptorii GABA si in absenta influentelor inhibitorii ale GABA se produc convulsii, datorita absentei controlului miscarilor musculare.
Cercetari recente au stabilit ca alcoolul actioneaza asupra receptorilor inhiband sistemul glutanat care are un efect excitator asupra neuronilor si activeaza sistemul GABA. In mod plastic aceasta s-ar putea compara la un autovehicul cu luarea piciorului de pe accelerator si calcarea franei.

Alte substante care determina modificari ale dispozitiei sunt clorpromazina si LSD, care favorizeaza cresterea sau diminuarea concentratiei anumitor neurotransmitatori. Clorpromazina, un medicament folosit in tratamentul schizofreniei, blocheaza receptorii dopaminei si permite trecerea selectiva a mesajelor. Excesul de dopamina la nivel sinaptic se intalneste in schizofrenie, iar diminuarea concentratiei acesteia, in boala Parckinson. LSD este asemanator cu structura chimica a serotoninei, substanta care influenteaza emotivitatea. Dovezile arata ca LSD se acumuleaza in anumite celule cerebrale unde mimeaza actiunea serotoninei.

Glutanatul, un neurotransmitator cu efect excitator, se gaseste la nivelul neuronilor din sistemul nervos central, in proportie mai mare decat orice alt neurotransmitator. Exista cel putin trei tipuri de receptori de glutanat, dintre care unul joaca un rol deosebit de important in invatare si memorare receptorul NMDA. Neuronii de la nivelul hipocampului (o structura cerebrala situata in apropierea centrului creierului) contine o cantitate mare de receptori NMDA si exista dovezi ca aceasta zona are un rol deosebit de important in achizitionarea de noi continuturi mnezice.

Actiunea alcoolului asupra sistemului nervos central se desfasoara progresiv in stransa legatura cu cantitatea de alcool din singe

Mai intai sunt afectate emisferele cerebrale care prin scoarta cerebrala cenusie constituie centrul constiintei, a ratiunii, precum si locul central de receptionare a diferitelor senzatii. La o concentratie de 0,3÷0,5‰ alcool in sange acesta produce usoare ameteli, relaxare si eliberarea inhibitiilor, starea de euforie usoara. Oamenii spun lucruri pe care in mod obisnuit nu le-ar spune, tind sa devina mai sociabili si mai expansivi, se reduce autocritica pe masura ce creste asa-zisa buna dispozitie . Increderea de sine poate sa sporeasca, in timp ce reactiile motorii incep sa incetineasca. Se diminueaza randamentul intelectual si de alt gen, propriul randament fiind in acelasi timp supraestimat, iar de dificultatile si pericolele din anturaj nu se tine cont, lucru ce mareste inclinatia pentru luarea unor decizii pline de riscuri.

In faza a doua a bautului la un nivel al concenratiei alcoolului in sange de 1÷2‰ este paralizat creierul mic, functiile senzoriale si motorii fiind serios afectate. Unele persoane au tendinta de a fi suparacioase si agresive, altele sunt tacute si morocanoase. Limbajul devine greoi, iar oamenii au dificultati in coordonarea miscarilor afectandu-se astfel capacitatea de mentinere a achilibrului. Musculatura se incordeaza diferit de tare, coordonare miscarilor este afectata, ceea ce se poate observa de departe la indivizii care se clatina, care nu mai gasesc gaura cheii de la usa, merg impleticindu-se.

La un grad de imbibatie alcoolica si mai mare de 2÷3‰ este anesteziata mai intai maduva spinarii, de la care sunt declansate reflexele pentru miscarile inconstiente perecum si controlul asupra organelor interne cum ar fi vezica si rectul. Alcoolul genereaza o incetinire crescanda a declansarii reflexelor pana cand ele nu mai pot fi declansate, controlul sfincterelor intestinal si vezical se anuleaza.

La un grad de imbibatie alcoolica mai mare de 3÷4‰ este paralizat trunchiul cerebral cu risc vital, respiratia se incetineste si poate fi urmata de stop cardiac si chiar de deces. Pariuri prostesti, unde golirea unei sticle pline de tarie este considerata o fapta de barbatie, duce la concentratii mari de alcool in sange incat se poate instala o intoxicatie alcoolica cu risc vital.

Acestor repercusiuni ale consumului cu urmari grave, alcoolicul le acorda la inceput prea putina atentie. De fapt el cauta numai sa-si descarce sufletul si sa se relaxeze, el isi doreste o schimdare a starii lui de spirit, adica atingerea unei bune dispozitii si nepasari. Din pacate acest lucru il plateste insa scump cu paralizarea functiilor sale cerebrale, transpunindu-se fara sa vrea in situatia unui debil mintal. Cu timpul problemele il vor depasii, nu le va mai putea rezolva. Cu mintea incetosata de aburi alcoolului, el nu a scapat de problemele sale, ci de fapt, de capacitatile de care ar fi avut mai mare nevoie pentru gasirea unor solutii potrivite.

Din cele prezentate mai sus se poate vedea cat de necugetat actioneaza alcoolicul, care isi plateste starea lui de liniste cu decuplarea organului sau cel mai sensibil si cel mai important creierul. Dar aceasta politica a stratului de a-si baga capul in nisip, pentru a nu fi nevoit sa simta situatii si stari dificile, duce doar la autodistrugere.


Vineri, Martie 13, 2009, 04:01 PM 

Efectele consumului de alcool la nivelul sistemului nervos (I)
     media: 5.00 din 12 voturi



Pentru a intelege mai bine complexitate fenomenelor ce se produc la nivel sistemului nervos central, sa aruncam o privire asupra alcatuirii acestuia in ansamblul sau.


Toate partile sistemului nervos interationeaza, insa din motive didactice vom proceda la impartire lui in doua ramuri principale care la randul lor sunt formate din doua subramuri:

Sistemul nervos central cuprinde totalitatea neuronilor cerebrali (creierul) si spinali (maduva spinarii).
Sistemul nervos periferic cuprinde nervi care asigura legatura dintre segmentele cerebrale si maduva spinarii, pe de o parte, si segmentele organismului, pe de alta parte.

Sistemul nervos somatic preia informatiile despre stimulii exteriori de la nivelul receptorilor situati in tegument sau musculatura si le transmit sistemului nervos central, datorita lor suntem capabili sa simtim durerea, presiunea si variatiile de temperatura. Nervii motori ai sistemului nervos somatic conduc impulsurile de la nivelul sistemuluis nervo central catre musculatura, unde determina miscarea voluntara si contribuie la adaptarea posturala si mentinerea echilibrului.
Sistemul nervos vegetativ conduce impulsurile nervoase de la sau catre organele interne, controland procese ca respiratia, frecventa cardiaca si digestia.


Creierul uman este alcatuit din trei straturi concentrice:

Stratul intern
este alcatuit din: bulbul rahidian, care controleaza respiratia si reflexele postulare; cerebelul, care coordoneaza activitatea motorie; talamusul, statia-releu a informatiei senzoriale sosite de la modalitatile senzoriale; hipotalamusul, cu rol important in controlul emotiilor si mentinerea homeostaziei; sistemul reticular, care traverseaza cateva dintre structurile mentionate anterior, controleaza starea de veghe si excitabilitatea organismului.
Sistemul limbic detine controlul unora dintre activitatile instinctuale (alimentatia, agresivitatea, fuga de pericol, alegerea partenerului sexual), impreuna cu hipotalamusul; acesta structura nervoasa detine de asemenea un rol important in cadrul atentiei si memoriei.
Stratul extern este alcatuit din doua emisfere cerebrale, a caror suprafata (care prezinta numeroase circumvolutii) poarta numele de cortex cerebral ce detine un rol deosebit de important in procesele de diferentiere senzoriala, de luare a deciziilor, de invatare si gandire (procesele mentale superioare). La nivelul anumitor zone ale cortexului sunt localizate segmentele centrale ale analizatorilor, iar in alte zone se realizeaza controlul miscarilor specifice. Restul cortexului este reprezentat de ariile de asociatie.

Unitatea de baza a sistemului nervos este o celula specializata numita neuron.


Corpul neuronal prezinta o serie de precungiri scurte denumite dendrite si o prelungire unica, lunga, denumita axon. Stimularea dendritelor sau a corpului neuronal duce la formarea unui impuls nervos care este transmis de-a lungul axonului. Neuronii senzitivi transmit catre segmentele cerebrale ale sistemului nervos semnalele receptionate de organele de simt; neuronii motori transmit catre musculatura si glandele endocrine, semnalele produse la nivelul segmentelor centrale ale sistemului nervos.

Un nerv este alcatuit din fibre axonice a sute sau chia mii de neuroni si poate contine atat fibre senzitive, cat si motorii.

La nivel neuronal, informatia este condusa unidimensional de la dendrite spre caparul axonului sub forma unui impuls de natura biochimica, denumit potential de actiune sau impuls nervos. Potential de actiune este datorat unui mecanism de autoprogramare, denumit depolarizare, prin care se produc modificari ale permeabilitatii membranei celulare pentru diferite tipuri de ioni (atomi sau molecule incarcate electric) care intra si ies din celula.

Vineri, Martie 13, 2009, 03:59 PM 

Efectele consumului de alcool la nivel organismului
     media: 5.00 din 6 voturi



Dupa ce alcoolul a fost baut, acesta ajunge in stomac si in intestine de unde prin absorbtie este preluat de singe si transmis prin aparatul circulator in tot organismul. Din aceasta cauza sunt afectate cu precadere tesuturile puternic irigate de sange.

Din punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este in primul rand un toxic celular. El actioneaza ca o otrava pentru celule datorita efectului sau higroscopic, adica alcoolul in concentrati mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular la separarea albuminelor aflate in stare coloidala in protoplasma si in final la coagularea acesteia distrugand astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele corpului omenesc vor fi grav deteriorate in urma unui consum abuziv si indelungat de alcool.

Pe de alta parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producand o crestere a tensiunii arteriale si sunt eliberate in organisn in masura mult mai mare substante ca lipide, zaharuri si cortizon in circulatia sanguina.

Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutritie, lipsind organismul de proteine, minerale si vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante ca proteine si vitaminele A, B1 si C, acidul floric si mai tarziu sodiu si apa. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale este responsabila si de tulbularile nervoase de origina somatica. S-au observat la accoolici concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina D, care se asociaza cu pierderea insemnata de masa osoasa. Ca urmare creste pericolul aparitiei fracturilor.

Organismul foloseste o mare cantitate de energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara organelor pentru buna lor functionare. Pentru metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului poate fi consumat pana la 80% din oxigenul disponibil acestui organ. Deci alcoolul devine un "paralizant metabolic".

Celulele cardiace si cele cerebrale care au deasemenea un consum ridicat de oxigen sufera cel mai mult datorita alcoolului.


Efectele alcoolului asupra organismului


Dupa cum se poate observa alcoolul afecteaza toate organele organismului

Desi rinichii si plamanii sunt bine irigati de sange, pericolul de a fi lipsiti de oxigen nu este atat de mare, fiind astfel mai putin vulnarabili
la alcool.

Organul care este intotdeauna afectat de abuzul de alcool este ficatul. Afectiunile acopera o paleta larga de boli incepand de la steatoza hepatica, hepatita cronica, pana la ciroza hepatica. Atrofierea ficatului poate fi adusa la stagnare prin abstinenta, dar nu este reversibila. Cam 15% dintre alcoolici sufera de aceasta tulburare
grava. Complicatiile ei sunt:hemoroizi, varice esofagiene (care prin ruptura duc adesea la moarte) si ascita (colectarea de lichide in cavitatea abdominala).
Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate decat tarziu si uneori doar intamplator la analize de rutina. La inceput se observa doar o stare de balonare si eructatii (ragaieli) frecvente. De asemenea, apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau meteorism, iar mai tarziu se inregistreaza pierderea poftei de mancare,
epuizare rapida, uneori tulburari de potenta si de apetit sexual, precum si stare de greata si voma. Prin lezarea progresiva a celulelor hepatice este prejudiciata sinteza proteinelor, ceea ce duce printre altele la probleme de singerare si la scaderea imunitatii. Traumatismele mici pot declansa sangerari interne si externe intense, alcoolicul devinind tot mai expus infectiilor.

Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in functiune la nivelul ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului si anume sistemul microzonal de oxidare a etanolului SOME, care va prelua pana la doua treimi din catabolizarea cantitatii crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza si suporta cantitati mai mari de alcool. Dar SOME este declansat, chiar si dupa perioade lungi de intrerupere a consumului, de cantitati mici de alcool, declansindu-se o dorinta puternica de a ingera mai multa bautura. Aceasta impiedica revenirea la consumul controlat.

Afectiunile pancreatice sunt destul de dureroase. De aceea persoana in cauza se prezinta rapid la medic si isi impune pauze in comnsumul de bauturi alcoolice . De asemenea, se poate ajunge la diabet. In general, intregul aparat digestiv - de la cavitatea bucala, esofag stomac si pana la intestin -poate fi lezat grav. Se poate astfel ajunge la boli letale. De exemplu, consumul permanent de alcool inducand un risc de zece ori mai mare de imbolnavire de cancer esofagian. Si alte forme de cancer apar mai des la persoanele care abuzeaza de alcool. Este vorba de cancerul bucal, laringean, intestinal, iar la femei cel mamar.

Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale (proteine, vitaminele A si C) este responsabila si de tulbularile nervoase de origina somatica. S-au observat la accoolici concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina D, care se asociaza cu pierderea insemnata de masa osoasa. Ca urmare creste pericolul de apareitie a unor fracturi.

Afectarea nervilor membrelor (polineuropatie) se exteriorizeaza prin furnicaturi, intepaturi sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sensibilitatea pielii in aceste zone poate fi deosebit de mare sau, dimpotriva, poate lipsii total. In final, apare nesiguranta in mers sau chiar incapacitatea de a merge.

Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac (cardiomiopatie). De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza. Trebuie tinut cont de faptul ca majoritarea alcoolicilor sunt si mari fumatori, astfel incat cauzele mortalitatii sunt complexe. La toate acestea se adauga proprietatea de a crea hipertensivitatea alcoolului. Aceasta devine periculoasa de la 240g pe saptamana in sus, adica peste un litru de bere pe zi.

La barbati se reduce cantitatea de hormon sexual testosteron produsa, astfel incat lipsa apetitului sexual si impotente ii tulbura viata sexuala. Pierde astfel un intreg domeniu de placeri din viata si se simte si mai legat de drogul sau.

La femei apare alt pericol grav, alcoolul provoaca leziuni grave fatului producand embriopatia alcoolica. Chiar si "inofensivul" paharel inainte de masa este mult mai periculos decat se estima. Fatul este cel mai periclitat in primele luni de sarcina. Aproximativ una din trei femei care abuzeaza episodic de alcool in aceasta perioada, naste un copil cu malformatii. Malformatiile constau in debilitatea mintala, nanism, modificari ale cutiei craniene. In schimb femeile dependente de alcool care traiesc abstinent nu trebuie sa se teama pentru zestrea lor genetica. Ele pot aduce pe lume copii sanatosi la fel ca orice alta femeie, daca nu consuma alcool.

Cel mai important organ afectat la fiecare abuz de alcool este creierul. Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum puternic de alcool se distrug cateva mii. Deoarece omul dispune de cateva miliarde de neuroni, distrugerea acestora se face resimtita abia dupa catva timp si este observata mai ales de cei din jurul alcoolicului. Psihosindromul organic, cum este denumita aceasta tulburare, decurge in cele mai multe cazuri nespectaculos, performantele creierului se reduc treptat, ceea ce se concretizeaza in scaderea capacitatii de memorizare, de intelegere, precum si de pierderea spiritului critic si discernamantului. Modificarea caracterului se concretizeaza prin alterarea sentimentelor, prin indispozitii frecvente si o schimbare brusca a placerilor. Miscarile trupului devin neajutorate si rigide. Expresia fetei este nemiscata, ca o masca.
Tulburarile cerebrale apar la unii pacienti intr-o masura mai acentuata, sub forma de convulsii si de Delirum tremens. Aceste tulburari apar mai ales in timpul dezintoxicarii.

Este de la sine inteles ca nici sistemul nervos nu este ocolit si din pacate asupra acestuia alcoolul isi exercita cel mai nociv efect. Datorita complexitatii fenomenelor desfasurate la nivelul acestuia va propun sa le analizam in pagina urmatoare.

Vineri, Martie 13, 2009, 03:57 PM 

Pierderea controlului
     media: 5.00 din 7 voturi



Dupa cum am putut constata din cele prezentate, punctul de rascruce in evolutia dependentei de alcool este pierderea controlului asupra cantitatii de alcool consumate.

Aceasta pierdere a controlului apare abia dupa ce consumul de alcool a inceput. Ramane in continuare controlul asupra deciziei daca alcoolicul, cu urmatorul prilej, va incepe sa bea sau nu.

In cazul pierderii controlului apar mai multi factori care trebuie luati in discutie.

Conform teoriei elaborate de Hoff una din cauzele posibile o constituie modificarile din domeniul psihic si metabolic produse in organism in timpul primelor doua faze de evolutie ale alcoolismului si anume faza prealcoolica si cea de debut. Doua cantitati de alcool au in acest context o semnificatie deosebita

Prima cantitate o constituie asa numita doza de usurare, reprezentata de cantitatea de alcool necesara pentru atingerea stadiului de relaxare, de destindere psihica, telul dorintelor alcoolicului.

Cea de a doua cantitate o constituie doza de imbatare, care in mod normal este considerabil mai mare si este cea care produce ebrietatea.

In decursul primelor doua faze ambele cantitati de bautura se modifica in mod caracteristic, in timp ce doza de usurare devine tot mai mare toleranta organismului la alcool scade continuu. Bolnavul devine "intolerant". Doza de usurare trebuie asadar marita, pentru a se obtine acelasi efect, in timp ce doza de imbatare scade in permanenta. La un moment dat, se ajunge la o egalitate intre cele doua doze si alcoolicul nu mai ajunge in stadiul paradisiac in care parca a evadat din realitate, deoarece este deja beat. De acum de fiecare data cand vrea doar sa-si atinga doza de usurare el ajunge in stare de ebrietate.

Cum alcoolicul nu vede vreo posibilitate de a-si rezolva conflictele altfel decat prin consum de alcool , acest proces va fi repetat tot mai des, astfel incat treptat se ajunge la formarea unui reflex conditionat.

Ca si in cazul oricarui reflex conditionat (cand mai multe fenomene, care initial nu au nimic de-a face unul cu celalalt, sunt legate intre ele printr-un reflex) reflexul de a consuma alcool pune in evidenta o conexiune de tip: indispozitie - alcool - usurare, care prin repetare se transforma intr-o conexiune de tip: indispozitie - alcool - ebrietate. Asadar prin formarea reflexului conditionat, se realizeaza o conexiune intre elemente care inainte nu erau corelate, aceasta inseamnand ca din acest moment, consumarea unei cantitati fie si foarte mici de alcool reprezinta un semnal pentru derularea unui proces obligatoriu, inaccesibil vointei, care duce la ebrietate. De acum in colo, alcoolicul nu se mai afla in situatia de a putea tine sub control prin vointa si forta lui consumul de alcool, ca in cazul unui om sanatos.

Uneori acest proces are o desfasurare mai indelungata, in care consumul de alcool controlat mai este inca posibil, pentru moment. Dar chiar si in aceste cazuri, pe termen lung, prabusirea tolerantei nu poate fi evitata prin eforturi de vointa. De aceea, din acest moment avem de a face cu o boala in sens medical. Reflexul de a bea, odata declansat, nu mai poate fi stapanit, chiar si numai o picatura poate fi suficienta pentru a-l declansa.





















Dar ceea ce relativ putini cunosc este faptul ca pierderea controlului se mentine toata viata. Nici alcoolicul nu stie acest lucru, si chiar daca l-ar sti, nu ar putea in acest stadiu sa-l admita. El nu ar fi in situatia sa suporte pierderea respectului de sine si a stimei celorlalti, legate pentru el de pierderea controlului. Nici cei din anturajul sau nu sunt lamuriti in legatura cu procesul bolii care este in curs si asta are adeseori consecinte negative. In aceasta perioada apartinatorii incep sa-l condamne pe alcoolic din punct de vedere moral. In mod repetat se pune intrebarea de ce dupa asemenea experiente nefaste alcoolicul continua sa bea. Dar, din punctul sau de vedere, el nu are la dispozitie o alta cale pentru rezolvarea dificultatilor interioare si exterioare. In afara de aceasta, alcoolicul cauta motivul comportamentului sau in presupunerea ca si-a pierdut vointa si ca trebuie sa faca totul pentru a o redobandi. El nu isi da seama, ca in cazul lui, o frana s-a rupt pentru totdeauna si ca de aceea raman zadarnice toate incercarile sale de a-si aduna fortele vointei si a-si recastiga controlul asupra propriei persoane.

Vineri, Martie 13, 2009, 12:34 AM 

Cauzalitatea alcoolismului
     media: 5.00 din 6 voturi



Inainte de toate, trebuie spus ca diagnosticul de alcoolism nu spune nimic despre felul, cauza si gradul afectiunii de baza. Cercetari recente au evidentiat faptul ca in cazul dependentei de alcool nu este vorba de o boala uniforma ci de o maladie fizico-psihica complexa.
Oameni din toate paturile sociale si cu diferite meserii sunt dependenti de alcool.


Exista probleme de natura psiho-somatica, sociala si ideologica, adica trebuie sa existe anumite trasaturi psihice si fizice intr-o anumita situatie data de anturaj in corelatie cu o anumita atitudine fata de viata, ca toxicomania alcoolica sa se poata produce.

Se poate produce, dar nu si trebuie.

Alunecarea unei persoane dintr-o situatie conflictuala intr-o boala, in sinucidere, in dependenta sau in fapte culpabile, presupune niste trairi si un anume comportament, o tulburare a prelucrari trairilor necorespunzatoare normei, un dezacord intre fortele vointei si dorinta arzatoare de rezolvare a unor relatii tensionate insuportabile si/sau o lipsa a capacitatii de adaptare la situatia respectiva.

Dar de aici nu trebuie trasa concluzia gresita ca la baza producerii dependentei ar sta factori determinanti, care l-ar impinge in mod fatal pe cel afectat la un consum excesiv de alcool.

Evolutia dependentei de alcool este strans legata de structura caracterului sau, adica de trairile si comportamentul sau in societate.

Responsibilitatea pentru ceea ce a devenit in mod caracteristic trebuie sa o aiba el insusi, chiar daca anturajul a contribuit considerabil la aparitia boli sale.

Daca va continua sa nu preia raspunderea pentru ceea ce a ajuns si pentru producerea dependentei sale si insista asupra faptului ca este victima oamenilor si a imprejurarilor, atunci ajunge intr-o situatie fara scapare. Doar daca isi va asuma sarcina de a-si schimba comportamentul si atitudinea fata de viata, stradaniile sale, ale apartinatorilor, ale prietenilor si ale altor ajutoare specializate pot fi incununate cu succes. Doar atunci se poate curma raul din radacina si se pot lua masurile necesare, plecand de la cauzele producerii dependentei.

Cauze ereditatare

In sens direct alcoolismul nu este ereditar, dar toti care stiu ca a existat o problema de alcoolism in familia lor, ar trebui sa abordeze alcoolul cu aceeasi vigilenta pe care o are un diabetic ereditar fata de zahar.

In mod sigur alcoolismul nu se mosteneste atat de evident ca si culoarea albastra a ochilor sau anumite boli ereditare. Este insa cunoscut faptul ca in unele familii cazurile de alcoolism sunt mai dese.
Conform unui studiu american, copiii din familiile de alcoolici au un risc de patru ori mai mare de a devenii dependenti de alcool. Se pare ca unii oameni reactioneaza diferit fata de alcool in comparatie cu altii si ca aceasta sensibilitate poate fi transmisa ereditar asa cum au aratat unele studii facute pe gemeni, studii extinse asupra mai multor rase umane.

De asemenea putem vorbi si de asa numita mostenire sociala, adica de anumite procese de invatare care probabil nu sunt constientizate vreodata. Copiii din familiile de alcoolici sunt expusi unor conditii pe care ei le considera a fi normale, iar o persoana din afara poate avea impresia ca nu il afecteaza. Aparentele insala.

Unele cercetari arata ca fiii alcoolicilor pot suporta in general mai mult alcool decat alte persoane, inainte de a simti un efect clar sau de a manifesta modificari de comportament.
Deasemenea, se pare ca in familiile din care au provenit alcoolici mamele suferisera de depresii intr-o masura mai mare.

Conform unor studii, cercetatorii americani sustin ca adultii care au parinti alcoolici se deosebesc de ceilati prin urmatoarele caracteristici:

» Nu stiu ce inseamna comportament normal si se orienteaza dupa altii.
» Au dificultati in a urmarii un plan de la inceput pana la sfarsit.
» Mint si in situatii in care ar fi la fel de simplu sa spuna adevarul.
» Se judeca pe ei insisi fara menajamente.
» Au dificultati in a se deconecta.(cand toate merg bine o vreme ma cuprinde nelinistea)
» Se iau foarte in serios.
» Au dificultati in relatii intime.(frica de a fi parasit)
» Manifesta surexcitare fata de modificari ale mediului, atunci cand nu le pot controla.
» Cauta meru apreciere si confirmare.
» Se considera deosebiti fata de alti oameni.
» Sunt fie extrem de constiinciosi, fie lipsiti de responsabilitate.
» Sunt deosebit de credinciosi si loiali, chiar si atunci cand este evident ca loialitatea lor nu este meritata.
» Sunt impulsivi. Au tendinta de a se incurca in actiuni fara a fi analizate in prealabil alternativele si consecintele.

Aceasta nu inseamna insa ca toti copiii de alcoolici vor deveni la randul lor dependenti.

Cauze organice

Nu exista o anumita cauza organica responsabila de instalarea alcoolismului si mai ales nu exista o alergie la alcool care sa declanseze dependenta deja de la cea mai mica doza.

Mai periclitate sunt persoanele care reactioneaza pozitiv fata de efectele alcoolului fara a resimti urmari neplacute.

Rezultatele unor studii arata ca persoanele care au din nastere o cantitate mai redusa de endorfina, substanta de tipul morfinei sintetizata de organism si care influenteaza dispozitia, reactioneaza pozitiv fata de alcool si de aceea il apreciaza mai mult.

Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in functiune la nivelul ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului si anume sistemul microzonal de oxidare a etanolului (SOME) care va prelua pana la doua treimi din catabolizarea cantitatii crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza si suporta cantitati mai mari de alcool. Dar SOME este declansat, chiar si dupa perioade lungi de intrerupere a consumului, de cantitati mici de alcool, declansindu-se o dorinta puternica de a ingera mai multa bautura. Aceasta impiedica revenirea la consumul controlat.

O alta explicatie relevata de cercetari recente ar fi faptul ca in anumite etape ale metabolizarii alcoolului, rezulta asa numitii produsi de condensare dintre acetaldehida si adrenalina sau dopamina, care actioneaza la nivel cerebral asupra acelorasi receptori ca si opiaceele. Partile cerebrale asupra carora acestea actioneaza infuenteaza dispozitia si starea de confort psihic - inca un indiciu important pentru semnificatia sentimentelor in procesul de instalare al dependentei de alcool.

Abuzul cronic de alcool poate reduce cu pana la 50% concentratia endorfinelor, care sunt atat de necesare pentru instalarea unei stari generale tonice. Acest lucru poate fi o explicatie pentru dorinta puternica de a consuma inlocuitorul alcool, intrandu-se de fapt intr-un cerc vicios.

Cauze psihice

Nu exista trasaturi universal valabile, dar din acest punct de vedere anumite caracteristici sunt mai des intalnite la persoanele dependente de alcool:

» Tendinta de a evita problemele indiferent de capacitatea reala de a le rezolva.
» Nesiguranta de sine si inhibitie.
» Dependenta de ceilalti.
» Capacitate redusa de a se stapani, de a suporta neplaceri sau de a astepta o recompensa (toleranta redusa la frustrare).
» Autostapanire exagerata si refulare a sentimentelor.
» Dificultati in satisfacerea nevoii de atasament si de apropiere.
»
Adesea o proasta dispozitie si o stare de confort psihic redus.

Dar aceste trasaturi pot fi la fel de bine si consecinte
ale consumului abuziv de alcool.


In multe cazuri, dependenta are la baza automedicatia nereusita a golurilor sufletesti. La femei se intalnesc des rani psihice din cauza unor abuzuri sexuale sau unor agresiuni.
Frecventa dependentilor este mai mare printre cei care provin din orfelinate sau din familii dezorganizate. Dar ranile sufletesti nu sunt o conditie necesara sau suficienta pentru instalarea dependentei.

Se pare insa ca, in multe cazuri, nu insusirile de persoalitate il fac pe om mai vulnerabil la consumul de alcool, ci intreaga atitudine fata de viata a fiecaruia dintre noi. O trasatura deosebit de pregnanta la aceste persoane este faptul ca stau in asteptarea a ceva mai bun. Fie ca speranta lor este reala sau nu, ei cred ca viata lor trebuie sa fie o continua ascensiune. Dar in realitate viata decurge dupa o sinusoida mai mult sau mai putin pronuntata, iar dispozitia este o suita de urcusuri si coborasuri intr-o alternanta continua. Alcoolicul incearca sa niveleze aceasta sinuozitate a vietii pe cale chimica sau pe cat posibil chiar sa-i riduce nivelul. Pe termen
lung, efectul este exact invers.

Cauze profesionale

Exista diferente considerabile intre frecventa cu care alcoolismul apare in cadrul diferitelor grupe profesionale. Cei care au asa numitele meserii alcoolice adica producatorii si distribuirorii de bauturi alcoolice sunt deosebit de periclitati.
De asemenea sunt periclitati angajatii in constructii, angajatii in transporturi in special in transporturi maritime, dar si liberii profesionisti fara program de lucru clar definit, precum si meseriile cu multa rutina si fara program de lucru clar definit si meseriile cu multa rutina si fara supervizare tehnica.

S-a constatat ca solicitatea si suprasolicitarea la locul de munca este adesea biruita cu ajutorul alcoolului.

Este foarte important sa ai o pregatire de specialitate si sa dispui de un loc de munca ce-ti corespunde si este sigur. Somajul este un factor de stres cu risc foarte mare.

La femei un grup de risc este cel al sotiilor fara servici, mai ales cand conditia lor economica si sociala este buna.

Cauze educative

Parintii care nu au avut nici un rol sau doar unul neinsemnat in evolutia dependentei de alcool a copilului lor sunt chinuiti de indoieli si de sentimente de vinovatie. Unii cred ca l-au rasfatat prea mult, ca au sufocat copilul cu prea multa dragoste si caldura sufleteasca, altii cred ca au fost prea severi, prea reci, ca i-au ingaduit prea putina libertate si l-au respins prea tare. Daunatoare este si educatia in care copilul este supraingrijit si nu este lasat sa devina independent.
Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element in construirea zidului numit dependenta.
De regula nu se va gasi un raspuns simplu de genul cauza-efect. De aceea aceste indoieli si temeri isi au rostul lor atata vreme cat ajuta la intelegerea si rezolvarea problemei.

Mai simplu este raspunsul in acele cazuri in care unul dintre parinti este alcoolic, cand cea mai importanta influenta este probabil aceea ca fiul sau fiica nu a invatat de la parinti cum sa biruie o problema in mod corect. Desi tanarul a trait experienta negativa a alcoolismului parintelui sau poate prelua el insusi exemplul acestuia pentru a-si rezolva propriile probleme, o invatare dupa model.

Cauze conflictuale

Fiecare conflict in familie sau la locul de munca poate fi declansant pentru abuzul de alcool. Dar si consumul ridicat de alcool este la randul sau cauza pentru dificultati familiale si probleme profesionale, astfel incat conflictele cresc si se complica. Devine din ce in ce mai puternica dorinta de a evita aceste conflicte si astfel putem constata cum se inchide acest cerc vicios, care dupa un timp nu mai poate fi rupt decat cu foarte mult efort.

Analizand mai indeaproape situatia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependenta, ci modul cum este el abordat, cel in cauza putand sa-l rezolve sau sa-l evite. In acest sens nu conflictul este problema, ci modul de abordare. Un lucru e cert alcoolul nu ajuta la evitarea conflictelor.

Cauze sociale

Atitudinea publicului larg fata de alcool si implicit fata de alcoolic este echivoca. In timp ce alcoolicul este dispretuit ca fiind betiv, sunt admirati toti cei care la un chef reusesc sa bea cat mai mult. Consumul temporar excesiv de alcool, de exemplu cu ocazia diferitelor sarbatri, este considerat un semn al barbatiei. Un barbat adevarat este cel care suporta cat mai mult alcool si, dimpotriva, cel ce nu bea de loc sau putin este considerat slab sau spargator de chef.

Prin aceasta larga acceptanta fata de alcool, opinia publica sprijina consumul de alcool si promoveaza involuntar pericolul instalarii alcoolismului. Societatea minimalizand consumul crescut de alccol il ajuta de fapt pe cel amenintat de a deveni alcoolic sa se amageasca multa vreme ca pericolul in care se afla nu este atat de mare.

Vineri, Martie 13, 2009, 12:32 AM 

Alcoolismul o boala
     media: 5.00 din 7 voturi



Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, medici din Anglia si Germania au definit pentru prima data dependenta de alcool ca fiind o boala si au descris-o ca atare. A mai durat insa catva timp pana cand acest concept s-a impus oficial si cu toate consecintele in opinia publica.

In ciuda recunoasteri oficiale de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) a dependentei de alcool ca fiind o boala, aceasta constatare poate starni inca zambetul ironic si neincrezator al multor contemporani. Ea poate fi insa dovedita prin mai multe stari de fapt sesizabile atat juridic cat si medical.


In general se considera ca este prezenta
o boala atunci cand sunt evidente
modificari fizice si/sau psihice care:
se deosebesc evident de starea de sanatate,
pot fi percepute subiectiv si obiectiv,
necesita supraveghere medicala sau tratament,
nu sunt provocate in mod constient de cel in cauza, pot avea ca urmare incapacitatea de munca.


Boala inseamna un dezechilibru involuntar cauzat de agenti din mediul extern sau intern ai organismului, presupune un grup de simptome specifice tulburarii de sanatate si cunoaste o evolutie progresiva si predictibila.

Pornind de la aceasta definitie alcoolismul sau sindromul de dependenta alcoolica este o boala primara, cronica, influentata in dezvoltarea si manifestarile ei de interactiunea factorilor ce tin de personalitate cu cei ai mediului, cunoaste o evolutie predictibila si progresiva, adesea putand fi fatala si se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de alcool si consumul de alcool in ciuda consecintelor nefaste si dereglarilor gandirii.

Alcoolismul este o boala primara pentru ca nu reprezinta un sindrom al unei alte stari de boala existente, ci poate cauza ea insasi alte tulburari fizice sau psihice sau le agraveaza pe cele existente. In modul cel mai evident, alcoolismul ca boala poate fi recunoscut prin consecintele intoxicatiei, adica in leziuni ale ficatului, stomacului si sistemului nervos central sau periferic, provocate de alcool.


Natura de boala cronica a alcoolismului atrage atentia asupra caracterului permanent al bolii. Persoana dependenta de alcool va ramane toata viata cu aceasta boala.
Din acest punct de vedere alcoolism poate fi asemuit mai ales unui infart miocardic, unui diabet sau unor afectiuni circulatorii, afirmatie sustinuta de cateva trasaturi comune. La toate aceste boli conduita de viata are un loc important prin deprinderea unor obiceiuri nesanatoase si incapacitatea de a reactiona adecvat la situatiile solicitante.
De asemenea o ameliorare durabila nu se poate astepta in cazul acestor boli decat prin modificarea comportamentului si a obiceiurilor. La fel cum diabeticul nu se vindeca, dar poate trai tinand boala sub control, la fel si alcoolicul poate duce o viata fericita si linistita in conditii de abstinenta.
Telul tratamentului nu consta in restabilitea starii initiale de sanatate, ci in reducerea solicitarilor si extinderea posibilitatilor de a trai o viata dezirabila. In cazul acestor boli exista suficienti factori ereditari care influenteaza probabilitatea instalarii ei, fara a o provoca in mod explicit.

Dependenta de alcool are un caracter predictibil pentru ca cunoaste aceeasi evolutie pentru toti cei care consuma alcool si este progresiva pentru ca persista in timp si netratata se agraveaza iar starea dependentului se inrautateste.

Din pacate alcoolismul este o boala multifazica pentru ca afecteaza individul pe toate planurile - familial, material, intelectual, social, profesional, emotional si al sanatatii - manifestandu-se in toate prin consecinte nefaste.

Deasemenea tot de abatere de la normal este vorba si in ceea ce priveste pierderea autocontrolului si incapacitatea de a fi abstinent, ne mai putand fi posibile anumite procese de franare si control fata de alcool, iar capacitatea de control nu poate fi recastigata nici prin tratament.
Daca o persoana a trecut prin faza in care a fost atat de dependenta de alcool incat nu si-a mai putut dirija viata, acea persoana nu se mai poate intoarce la stadiul consumului neproblematic de alcool, acel consum naiv, controlat.


Perfidia boli consta in faptul ca nici specialistii nu pot prezice cu certitudine care dintre consumatorii de bauturi vor deveni alcoolici.


Tratamentul alcoolismului se adreseaza, asadar, personalitatii in complexitatea ei, tuturor domeniilor de viata si de comportament ale persoanei in cauza si nu se refera la vindecarea anumitor simptome cum ar fi tulburarile hepatice.

Deoarece dependenta psihica este o problema mai spinoasa, specialistii in domeniu fac parte din alte categorii profesionale decat in cazul bolilor clasice, cea mai importanta contributie la tratament si-o aduc psihologii, asistentii sociali si terapeutii formati pentru problematica dependentei. Rezultate notabile se obtin si fara interventia specialistilor, in grupele de intrajutorare de tipul Alcoolicilor Anonimi.
In cazul alcoolismul, desi sunt prezente toate aceste caracteristici, nu avem de a face cu o boala in sens clasic. Aceasta afirmatie este sustinuta de o serie de factori cum ar fi faptul ca, desi apar vatamari grave ale organismului, ele nu sunt nici cauza boli, nici indispensabile diagnosticari ei.
Nimeni nu se poate contamina de alcoolism si nici nu se poate imbolnavi de el, ca in cazul altor boli. De fapt alcoolismul este o boala cu propria participate.
O alta deosebire costa in faptul ca, in tratamentul altor boli, pacientul suporta pasiv o interventie, cum ar fi in cazul unei apendicite unde vindecarea depinde doar de maiestria chirurgului.Totodata nu exista medicamente specifice impotriva acestei boli.


In cazul alcoolismului, vindecarea depinde mai ales de participarea activa a bolnavului.
Specialistii in domeniu actioneaza dupa principiul
"Te ajut sa te poti ajuta singur".

Vineri, Martie 13, 2009, 12:12 AM 

Dependenta
     media: 4.83 din 6 voturi

Conform definitiei de dictionar notiunea de dependenta reprezinta o stare de subordonare, atarnare, supunere, caracrerizata prin pierderea anumitor libertati.

Majoritatea oamenilor considera ca merita sa urmareasca telul de a avea o viata placuta, usoara, fara monotonie, un statut demn in proprii ochi si in ai celorlalti si pastrarea controlului asupra propriei vieti si dispozitii.
O impletire a acestor motive se afla insa aproape de fiecare data la originea instalarii unei dependente. Aceasta afirmatie este sustinuta de o regula generala care spune ca daca un comportament are ca urmare imediata ceva placut, atunci acest comportament se
va repeta
. Iar daca pe viitor placerea nu apare decat uneori, comportamentul mai degraba se intensifica decat se rareste.


La ora acutala prin notiunea de dependenta
din punct de vedere psihologic se intelege manifestarea excesiva a unui mod de
comportament anormal si daunator.


Poate parea surprinzator, dar aproape toate activitatile umane - ca de exemplu munca, alimentatia, sexualitatea, acumularea unor valori materiale, stabilirea unor recorduri, consumul unor medicamente, consumul de alcool si alte droguri pot lua trasaturile unei dependente.

De obicei, insa, folosim notiunea de dependenta doar pentru manifestarile care duc la o pierdere a libertatii pentru persoana in cauza prin afectarea capacitatii de decizie in anumite privinte. Comportamentul respectiv este constientizat la un moment dat, ca o problema tot mai serioasa pentru propria persoana sau pentru cei din jur, dar totusi nu se renunta la el. In aceasta privinta, apare o asemanare cu alte comportamente obsesive, respectiv maniacale, care pot merge pina la lezarea demnitatii umane.
Din cauza pierderii libertatii personale se modifica si unele trasaturi de personalitate, dar aceasta se produce intr-un mod insidios si poate trece neobservata multa vreme. De exemplu, comportamentul dependent impinge omul catre autoamagire si minciuna, deoarece cel in cauza are nevoie de un sistem sucit de explicatii pentru a nu-si pierde respectul de sine, precum si respectul celorlalti.

O alta caracteristica a notiunii de dependenta o constituie si conotatia negativa cu care este perceputa, motiv pentru care in general oamenii nu doresc sa fie etichetati ca atare.
Libertatea, autodeterminarea si autocontrolul, indeplinirea functiilor sociale si sanatatea
sunt valori deosebit de apreciate ale societatii, dar atata vreme cat cineva se dedica anumitor pasiuni sau chiar placeri neinfranate, fara sa-i fie afectate sanatatea, pozitia sociala sau capacitatea de munca, probabil ca nimeni nu-l va considera dependent sau maniac.
Acesti termeni se folosesc de regula doar daca aceste valori au fost lezate, daca intreaga sfera de interese a omului se ingusteaza si cand comportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind insa tot mai putina satisfactie. In cele din urma un alcoolic va constata ca bautura nu i-a adus nici o satisfactie, asa cum un workoholic (dependent de munca) nu se va mai interesa de rezultatele muncii sale, astfel incat comportamemtul sau nu mai este influentat de succes sau de rezultatul muncii. Aceasta autodinamica a dependentei duce in cele din urma la incapacitatea progresiva de a percepe placerea si la pierderea poftei de viata.

Se disting doua feluri de dependenta: cea fizica si cea psihica.

Dependenta fizica este o consecinta unui consum frecvent si abuziv de substante nocive si a adaptarii organismumui prin modificari metabolice la acesta, obtinindu-se o crestere a tolerantei. Drept urmare organismul are nevoie de respectiva substanta ca sa functioneze.
Dependenta fizica se manifenta intotdeauna la intreruperea consumului cind apar o serie de fenomene neplacute pe plan fizic, numite fenomene de sevraj. Senzatia trupeasca de normalitate se reinstaleaza la reluarea administrarii.

Despre dependenta psihica se vorbeste atunci cand exista dorinta interioara, iar apoi cerinta obsesiva de a consuma in continuare substanta nociva, fie pentru a-si procura din nou placere, fie pentru a evita neplacerile.
Depedentul psihic foloseste acea substanta pentru a obtine starea de confort psihic si pentru a rezolva starile de stres sau indispozitiile. Atunci cand substanta nu este la indemana, apare disconfortul psihic sau chiar frica.

Este foarte posibil ca dependenta psihica si cea fizica sa apara independent una fata de alta.

O atitudine gresita tipica exista la viitorul dependent cu mult inaintea instalarii bolii. Pentru producerea dependentei, nu substanta este atunci decisiva, stand practic la dispozitia tuturor oamenilor. Decisiva este impulsionarea hotarata a unei persoane de a se folosi de acesta substanta in vederea obtinerii anumitor efecte, de-abia asta face din om o persoana dependenta .

Vineri, Martie 13, 2009, 12:12 AM 

Alcoolismul (dependenta de alcool)
     media: 5.00 din 6 voturi



Conform directivelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, care au la baza cercetarile profesorului E.M. Jellinek pe baza studieri istoricului bolii a peste 2000 de pacienti, comportamentul diferitelor grupuri sociale fata de alcool se poate clasifica dupa cum urmeaza:

La acesta schema observatorului neinitiat i se va parea curioasa categoria marcata cu sageata, care reprezinta categoria consumatorilor care beau excesiv din obisnuinta fara a-si pierde insa autocontrolul asupra cantitatii consumate, ale caror leziuni fizice pot corespunde cu cele ale alcoolicilor dependenti sau pot fi chiar mai grave.
Aici trebuie sa facem o distinctie clara intre consumatorul din obisnuinta, care inca mai are capacitatea sa-si controleze prin vointa cantitatea de alcool consumat sau chiar sa se intoarca la un consum moderat si alcoolicul dependent care nu este in stare sa se reintoarca la un consum controlat adica si-a pierdut autocontrolul.


Dependent de alcool este cel care
nu se poate opri din consum
fara a suferi de stari fizice sau psihice neplacute (alcolismul de tip delta, dependentul de doze mici)
sau cel care
ingereaza in mod repetat atat de mult alcool
incat isi dauneaza siesi si celor din jur
(alcoolicul de tip gama si epsilon).


Caracteristica pentru dependenta este dorinta nestavilita, continua sau temporara, de procurare si ingerare a alcoolului, precum si tendinta de crestere a dozei.

Faptul ca dependentul de alcool este bolnav este evident pentru cei din jur insa nu si pentru el. El crede multa vreme ca nu se comporta altfel decat semenii sai sau cauta vina ca bea in alta parte. Face parte din tabloul bolii faptul ca cel in cauza nu accepta sa fie ajutat nici atunci cand apar complicatii organice grave.

Putini alcoolici corespund imaginii stereotipe si plina de prejudecati a betivului jerpelit si decazut. De fapt in majoritatea cazurilor alcoolicul de rand este un barbat sau o femeie cu familie, servici si raspundere.

Sunt oameni pe care consumul de alcool i-a adus in dependenta psihica si/sau fizica, care nu mai pot sa controleze cat beau, nici sa judece felul cum se comporta atunci cand beau. Cel putin temporar, daca nu permanent, ei simt o dorinta de nestapanit de a consuma alcool. Aceasta dorinta dobandeste o importanta cerscuta in viata lor, pana cand devine dominanta. Sunt oameni care la un moment dat in viata lor au inceput sa bea la fel cum o face fiecare dintre cei care beau in societate. Cu timpul, pentru ei, a bea nu mai este o chestiune de autodeterminare, ci o obsesie.

Nu exisata un model comportamental care sa fie considerat tipic pentru un alcoolic. Manifestarile acestora fiind diferit de la persoana la persoana, la fel si consecintele. Unii alcoolici beau zilnic, altii dupa anumite intervale, unii beau cantitati impresionante de alcool, altii foarte putin. Unii alcoolici beau numai bere altii numai vin sau tarie. In timp ce alcoolismul apare la unii in anii tineretii, el se dezvolta la altii pe parcursul mai multor ani. De aceea putem spune pe buna dreptate ca avem de a face cu mai multe tipuri de alcoolism.

Dependenta de alcool se inscrie in linia generala a dependentei de substante nocive insa are si unele particularitati.

In general se vorbeste de dependenta fizica abia atunci cand apar fenomenele de sevraj, dar modificarile metabolice si procesele biochimice cerebrale au loc mult mai devreme. Din aceasta cauza delimitarea dependentei fizice de cea psihica este destul de arbitrara.

Dependenta fizica este o consecinta a unui consum frecvent de alcool si a adaptarii treptate a organismului cu acesta - cresterea tolerantei.

Dependentul fizic este cel al carui organism are nevoie de alcool pentru a-si indeplini functiile.

Senzatia trupeasca de normalitate se instaleaza abia atunci cand alcoolul este prezent. In schimb cel in cauza simte ca-i lipseste ceva atunci cand trebuie sa se descurce fara alcool.
Daca alcolemia - concentratia de alcool in sange - nu este restabilita dupa ce alcoolul a fost metabolizat, organismul nu se poate readapta rapid la lipsa acestuia. Drept urmare apar fenomenele de sevraj: tremuraturi, senzatie de voma, sudoratie abundenta, tulburari de somn, neliniste. Intensitatea acestor fenomene se extinde de la o simpla stare de slabiciune cu tulburari digestive pana la manifestari grave, uneori letale, asa numitul Delirum.
Dar convulsiile epileptiforme apar tocmai in timpul pauzelor de baut sau in faza de dezintoxicare . Intre 5÷10% dintre cei dependenti au cunoscut o astfel de criza in timpul primelor 48 de ore, mai frecvent intre 13 si 24 de ore, de la atingerea starii de luciditate.

Dependenta psihica este initial dorinta, iar apoi cerinta obsesiva a unei persoane de a se sprijini in carja numita alcool, pentru ca astfel se creaza o stare in care problemele devin mai putin de nerezolvat si multe situatii din viata de zi cu zi devin mai placute sau in orice caz mai suportabile.
Dependenta psihica se instaleaza pe neobservate din motive aparent neansemnate, de exemplu din cauza proastei dispozitii, apatiei sau pentru ca numai cu un pahar de bautura bucuria este deplina.

Dependentul psihic este cel care se foloseste de alcool pentru a obtine starea dorita de confort psihic si pentru a rezolva starile de stres sau indispozitiile.

Atunci cand tot mai multe situatii de viata sunt resimtite ca fiind stresante, plictisitoare sau frustrante, alcoolul castiga in importanta pentru echilibrul psihic. Fiecare pierdere a controlului asupra bauturii este o infrangere, astfel incat tot mai multa energie psihica este irosita in efortul de a se controla.
Atunci cand alcoolul nu este la indemana, apare disconfortul psihic sau chiar frica, ce il determina pe cel in cauza sa-si faca provizii si sa-si organizeze intreaga viata incat alcoolul sa fie la indemana. Astfel se formeaza o legatura emotionala cu alcoolul, care persista inca multa vreme dupa ce dependenta fizica a fost depasita.


Dezintoxicarea de alcool,
adica depasirea dependentei fizice,
dureaza in general intre 5÷15 zile.

Dezobisnuirea de alcool,
adica biruirea dependentei psihice,
se stabilizeaza, in general, dupa doi ani.

Vineri, Martie 13, 2009, 12:10 AM 

Betia
     media: 5.00 din 6 voturi



Starea de ebrietate denumita in limbajul cotidian betie reprezinta o tulburare pasagera a spiritului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic.

Cum se exprima ea in comportamentul si in trairea unei persoane depinde de mai multi factori cum ar fi starea fizica si psihica de moment, stimulii din mediul extern si toleranta fata de alcool.

In stare de ebrietate apar modificari in mai multe domenii:

» dispozitia psihica: de la buna dispozitie la deprimare, suparare si agresiune;
» initiativa: de la stimulare la inhibare;
» comportamentul social: de la facilitarea unor contacte la manifestari badarane si agresive;
» starea de cunostiinta: de la senzatia de a fi mai treaz si constient la obnubilare (stare patologica manifestata prin ameteli, prin pierderea temporara a constiintei) si coma
» rationamentul: incetinire, idei obsesive, scade capacitatea critica, ceea ce uneori este confundat cu o gandire creativa
» motricitatea: vorbire mai greoaie sau cu alte modificari, perturbari in coordonarea miscarilor si gesticulatie necontrolata cu miscari ample;
» modificari neuro-vegetative: vasodilatatie, modificarea pulsului, greturi si varsaturi, tulburari ale termoreglarii, uneori pierderea controlului asupra sfincterelor.

Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. Exista, in functie de alcoolemie, stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5‰), medii (1,5 - 2,5‰) si avansate, dar modificarile pot fi foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de obisnuinta de a consuma bauturi alcoolice.

O categorie aparte o constiutie betia patologica care se manifesta prin intensitatea deosebita a modificarilor comportamentale si ale constientei si apare de regula la bolnavi cu boli cerebrale organice precum si la psihopati.

Vechii romani spuneau in "vino veritas" adica in vin e adevar, in sensul ca la betie omul isi arata adevaratul caracter.
Acest lucru este valabil doar in sensul ca in fazele mai usoare ale starii de ebrietate sunt inhibate unele functii psihice precum rationamentul, evaluarea si logica. In aceasta stare se poate intampla ca un om sa se cotroleze mai putin, sa spuna si sa faca lucruri care in alte situatii nu ar trece de autocenzura.
La un grad si mai avansat al alcoolizarii, cand sunt afectate arii mai largi ale mezencefalului, centrul starilor emotive, pot sa se manifeste importante modificari de personalitate care nu mai au nimic in comun cu adevarul din vin.

Adevaratul caracter al unui om nu poate fi nicidecum cel obtinut pe cale artificiala, chimica. Dar este foarte periculoasa posibilitatea ca omul sa aiba senzatia ca fara alcool nu poate trai din plin viata spre satisfactia adevaratului sau caracter. In asemenea cazuri trebuie cautate alte remedii decat alcoolul sau alte droguri, cum ar fi psihoterapia.





















Nu rezolvi nimica daca te imbeti Doar te faci de ras !!!

Vineri, Martie 13, 2009, 12:09 AM 

Abuzul de alcool
     media: 5.00 din 6 voturi


Multi dintre noi au un unchi, un bunic sau alte cunostinte care in ciuda unui consum ridicat de alcool au atins o varsta inaintata. Acestia fiti sigur sunt niste exceptii, datorate faptului ca organismul uman este un mecanism minunat si complex dispunand de o capacitate impresionanta de adaptare. De aceea poate prelucra in timp fara sa apara acuze, cantitati mari de alcool, chiar daca au aparut deja niste leziuni.

Granita acceptata de societate intre uzul si abuzul de alcool nu este clar definita, in orice caz, majoritatea populatiei nu o cunoaste, aceasta granita orientandu-se mai degraba dupa riscurile pentru sanatate decat dupa atitudinea fata de alcool.


Cu certitudine putem spune ca abuzul de alcool are loc atunci cand se bea:

» in imprejurari nepotrivite (conducerea masini, serviciu, sport, sarcina);
» pana la betie;
» pentru ameliorarea unei stari sufletesti tulburate ("de necaz");
» pe termen lung in cantitati mari (la barbati zilnic peste 40 g iar la femei peste 20 g de alcool pur pe zi).


Se deosebesc doua tipuri de bautori abuzivi:

- bautorul din obisnuinta care bea regulat pentru a se simti in largul sau si iese in evidenta prin stari de ebrietate in situatii nepotrivite si prin boli organice

- bautorul la probleme care se imbata intentionat sau nu se poate opri decat cu greu odata ce a inceput sa bea, el tratandu-si disconfortul, crizele sufletesti sau sentimentele de inferioritate cu alcool.

Cercetarea medicala a stabilit ca la barbati un consum mediu de 60 de grame de alcool pur pe zi, extins pe o perioada de ani de zile, produce cu siguranta leziuni hepatice. In cazul femeilor 20 de grame de alcool pur pe zi inseamna un risc crescut de a dezvolta o afectiune hepatia serioasa.

Chiar si doza zilnica de 40 de grame constituie deja un risc, mai ales pentru creier.

In acest context poate e bine sa analizam datele din tabelul de mai jos in care este prezent continutul de alcool in diferite bauturi

Sortimentul Continutul
de alcool [procente]
Volumul
[litri]
Alcool pur
[grame]
Bere ca.5 % vol 0,5 l 20÷25 g
Vin ca.10 % vol 0,125 l 10÷13 g
Spumos ca.12 % vol 0,1 l 12 g
Lichior 30 % vol 0,05 l 15 g
Rachiu alb 25 % vol 0,05 l 12,5 g
Vodca, Rom 33 % vol 0,05 l 17 g
Palinca de prune, Whisky 45 % vol 0,05 l 22,5 g

Pornind de la masurile standard, o unitate de bautura corespunde la 7÷10 grame de alcool pur, adica aproximativ cantitatea de alcool care poate fi eliminata de organism intr-o ora.

Conform legislatiei in vigoare continutul de alcool al bauturilor alcoolice trebuie sa fie trecut pe eticheta.

Alcoolul se gaseste ascuns in concentratii mai mici sau mai mari (pana la 70-80%) si in multe medicamente, printre care siropuri antituse, somnifere, tonifiante etc.

Din cele aratate mai sus inseamna ca majoritatea populatiei comite abuz, cel putin temporar, in privinta consumului de alcool. Tocmai de aceea pentru cel periclitat de a deveni dependent sau pentru alcoolicul in formare este atat de dificil sa-si dea seama ce pericol il pandeste.

Ca o concluzie alarmanta putem afirma ca abuzul este mai degraba regula decat exceptia in ceea ce priveste consumul de alcool.

Doza de alcool considerata inofensiva
pentru un om sanatos este, conform
recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii,
de 7g alcool pur pe zi.

Vineri, Martie 13, 2009, 12:08 AM 

Alcoolemia
     media: 4.83 din 6 voturi



Dupa ce alcoolul este consumat, cea mai mare parte a alcoolului este resorbit in circulatia sanguina, cam 80% la nivelul intestinului subtire, iar restul la nivelul stomacului.

Rapiditatea patrunderii alcoolului in sange depinde de modul de a bea (mai incet, mai repede sau dat pe gat), sortimentul de bautura consumat (concentratia de alcool, continutul de bioxid de carbon, continutul de zahar, temperatura), si starea stomacului. Astfel resorbtia cea mai rapida se produce in cazul consumului unor bauturi calde, dulci si carbogazoase cu o concentratie de alcool de pana la 6% pe stomacul gol.

Din punct de vedere al duratei in timp, in general se considera ca dupa 10 pana la 15 minute s-a resorbit jumatate, dupa 20 de minute cam 60%, iar dupa 30 de minute cam doua treimi din cantitatea totala de alcool. Dupa 60 pana la 90 minute, procesul este incheiat.

Cocentratia de alcool in sange se exprima in "promil" (‰). O alcolemie de 1‰ inseamna un mililitru de alcool pur pe un litru de sange.


Formula de calcul a alcoolemiei este

C = A : G . r

unde
C = concentratia alcoolului in sange
A = cantitatea de alcool in grame
G = greutatea corporala
r = un factor de difuziune (0,7 la barbati si 0,6 la femei)


Rezulta ca alcoolemia depinde si de greutetea corporala, respectiv de cantitatea de lichide in care alcoolul ingerat poate difuza.
In realitate calculul este mai complex deoarece si factori precum sexul, toleranta individuala si durata consumului joaca un rol.
Daca persoana bea o perioada mai lunga, din valoarea calculata mai trebuie scazuta cantitatea de alcool eliminata din organism, pe cale naturala care si ea depinde de greutatea corporala fiind de aproximativ 0,15‰ pe ora.

Sa aruncam o privire asupra acestui fenomen. Cam 5 - 10% din alcoolul patruns in sange paraseste corpul nealterat, mai ales prin aerul expirat, iar o cantitate mai mica prin urina si prin transpiratie. Ficatului ii revine sarcina de a prelucra 90 - 95% din alcoolul asimilat. Descompunerea alcoolului are loc intr-un proces de oxidare. Alcooldehidrogenaza (ADH), o enzima hepatica, transforma alcoolul in acetaldehida transformata la randul ei de catre aldehiddehidrogenaza (ALDH) in acid acetic. In cele din urma acesta este transformat in bioxid de carbon si apa. Astfel intr-o ora se pot elimina cele 7-10g de alcool, reflectate printr-o scadere a alcolemiei cu aproximativ 0,15‰ pe ora.

Vineri, Martie 13, 2009, 12:07 AM 

Alcoolul
     media: 5.00 din 6 voturi


Cuvantul alcool isi are originea in limba araba - al.articol si cohol "lucru subtil" - o traducere cu care multi vor fi desigur de acord cu incantare.

In cazul de fata, cand vorbim despre alcool, ne referim la alcoolul etilic al carui formula chimica este C2H5OH , avand urmatoarea formura structurala:
Din punct de vedere fizic alcoolul etilic in stare pura este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3° C, cu gust amar, care arde cu flacara albastra. Se amesteca in orice protortii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul si cu alte substante organice.

Alcolul se obtine pe cale naturala prin fermentarea zaharului si a amidonului din fructe, cereale, cartofi, in prezenta unei enzime (ferment) numita cozimaza, un produs de metabolism al ciupercii drojdiei de bere.
In timpul fermentarii are loc un proces chimic de catabolizare (descompunere) a zaharului.

E interesant sa analizam functia alcoolului din punct de vedere al ciupercii drojdiei de bere. Aceasta ciuperca are si ea diferiti dusmani, cum ar fi ciuperca de mucegai si alte microorganisme glucofage. Impotriva acestor dusmani ea foloseste alcoolul ca pe o arma, ucigindu-i. Din aceasta cauza se explica faptul ca in produsele alcoolice obtinute prin fermentare concentratia alcoolica nu depepaseste 15%, deoarece la o concentratie mai mare insasi microorganismele care il produc mor.
Bauturi alcoolice cu o concentratie mai mare se obtin prin distilarea produsilor de fermentatie.

Alcoolul se obtine si pe cale sintetica prin hidrogenarea catalitica a aldehidei acetice sau prin hidratarea etilenei, avand o larga utilizare in industria chimica , farmaceutica si alimentara.

Alcoolul poate lua nastere in natura fara nici o interventie din partea omului. Intr-un film documentar realizat in Africa este prezentat un exemplu in acest sens. Anumite fructe exotice cazute pe pamant si intrate in fermentatie sunt consumate de diferite animale care prezinta apoi semne clare ale starii de ebrietate.

Poate asa a cunoscut si omul alcoolul. Dar de la acest moment pana cand omul a produs intentionat si consumat regulat bauturi alcoolice a trecut o lunga perioada de timp.

Exista anumite indicii ca omul de Cro-Magnon (incepand cu anul 40.000 i.Hr) cunostea prepararea unor bauturi fermentate.

Cu siguranta asemenea bauturi au fost produse intentionat in perioada de inceput a agriculturii, in mezolitic (intre anii 10.000 si 5.000 i.Hr), folosindu-se apa cu miere de albine (hidromel), orz sau lapte de iapa. Aceste bauturi serveau preponderent drept aliment sau drept ofrande. Insa alcoolul a fost intotdeauna si un drog fiind folosit adesea si in ritualuri magice.

Cele mai vechi documente istorice in care sunt mentionate bauturile alcoolice dateaza de aproximativ 6.000 de ani. In toate scrierile vechi din Mesopotamia, Egipt, China, Grecia precum si in Biblie gasim marturii despre folosirea bauturilor alcoolice, dar si despre abuzul in consumul lor.

Ca substanta aparte, alcoolul a fost produs mult mai tarziu, in jurul anului 1.000 prin inventia unei tehnici performante de distilare. Aceasta inseamna ca bauturile spirtoase exista numai incepand din evul mediu. De atunci, el este folosit si ca solvent pentru extractia principiilor active din plante.

Putem concluziona ca alcoolul a fost folosit de la inceput pentru a reduce temerile in fata fortelor naturii si a incertitudinilor vietii si pentru a trece mai usor peste bariere in contactele interumane. Se pare insa ca alcolismul pe scara larga nu s-a manifestat in antichitate, asa cum a existat in utimele secole si se manifeata in special in prezent.


Poate merita totusi sa ne intrebam
ce conditii treduie sa fie indeplinite intr-o societate
ca sa se ajunga la
un consum ridicat si larg raspandit de alcool.


Vineri, Martie 13, 2009, 12:05 AM 

Consumul de alcool
     media: 5.00 din 5 voturi



Noi oamenii incercam sa ne influentam mediul in care traim, conditia fizica, gandirea si comportamentul, astfel incat sa ne simtim bine si sa putem duce o viata cat mai placuta, chiar daca conceptiile asupra unor detalii in acest sens difera.


Cum se poate remarca din schema de mai sus consumul unor substante apare ca una din posibilitatile care ne stau la indemana pentru a ne modifica dispozitia si emotiile. Acele substantele care afecteaza comportamentul, constiinta si dispozitia psihica sunt denumite substante psihotrope. Acestea includ nu numai drogurile cum sunt heroina si matihuana, ci si tranchilizantele, stimulantele si alte substante binecunoscute precum alcoolul, tutunul si cafeaua.

In acest context consumul unor astfel de substante apare ca o actiune tintita, cu scop, care se gaseste intr-o permanenta corelatie cu celelalte posibilitati comportamentale de care dispunem si cu conditiile noastre de viata.

Trebuie insa mentionat ca practic oricare dintre posibilitatile de influentare a dispozitiei poate devia in sensul unei dependente.

Unii oameni fac cunostinta cu astfel de substante inca din copilarie sub forma de medicamente psihoactive, dar cei mai multi le descopera in perioada pubertatii sau imediat in anii urmatori. Aceasta perioada pentru multi tineri este plina de crize interne si externe. Daca starea emotionala este influentata imprevizibil si neplacut prin gandire,anturaj si anumite procese fizice, este de dorit ca echilibrul balantei interioare sa se restabileasca nu numai prin aportul de astfel de substante.

Alcoolul este folosit concomitent ca aliment si ca substanta psihioactiva. Alcoolul este consumat in cantitati mici si de catre oameni care savureaza in primul rand gustul respectivelor bauturi sau care beau numai pentru ca asa este obiceiul. Aceasta se datoreaza faptului ca bauturile alcoolice sunt usor accesibile, cine le consuma in rand cu prietenii se simte in general apreciat si nu in ultimul rand, efectul alcoolului este resimtit intr-o prima etapa ca fiind placut. Dar atentie: trecerea de la acest consum aparent inofensiv la folosirea alcoolului pentru efectul sau asupra psihicului se poarte realiza pe nesimtite.

Ca aliment, 1 g de alcool are o putere calorica de 29 kJ, avand astfel o valoare nutritiva apreciabila, fara a contine insa anumite substante necesare unei alimntatii sanatoase, echilibrate, din acesta cauza bautorul poate primi mai multa energie decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere are o putere calorica de aproximativ 2000 kJ, acopera 20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Cam tot atata putere calorica este continuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase.

Ca substanta psihoactiva, alcoolul alaturi de barbiturice (Nembutal, Secobarbital) si tranchilizante usoare (Meprobamat, Diazepam) este un sedativ, adica este o substanta care scade activitatea sistemului nervos central, alterand comportamentul, constiinta si dispozitia psihica.

Alcoolul isi exercita efectul calmant asupra sistemului nervos central indiferent daca este consumat in mod constient in acest scop sau este consumat doar pentru gustul bauturii sau din obisnuinta. De aceea alcoolul vandut sub forma unor medicamente ca de exemplu diferite calmante pentru dureri, tranchilizante, poate deveni un fel de fals panaceu pentru tot felul de acuze si indispozitii. O rezolvare adevarata a problemelor insa nu se poate obtine prin consumul de alcool.

Cea mai mare particularitate a acloolului este faptul ca el nu este perceput ca fiind un drog ci ca o parte integranta din viata, cultura si economia noastra.

Multi oameni reusesc sa pastreze in privinta consumului de alcool masura si sa se fereasca de efectele lui daunatoare, dar nu putini sunt cei care aluneca pe nesimtite pe panta abuzului in dependenta, platind acest consum cu sanatatea si chiar cu viata lor.

Joi, Martie 12, 2009, 11:27 PM 

Aceste poze prezinta realitatea
     media: 5.00 din 5 voturi


Joi, Martie 12, 2009, 11:24 PM 

O persoana fumatoare
     media: 5.00 din 4 voturi











































Are foarte multe riscuri !!!

Joi, Martie 12, 2009, 11:07 PM 

Ce contine tutunu !!!
     media: 5.00 din 3 voturi

Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante chimice diferite, din care peste 300 sunt extrem de toxice pentru om, printre care: nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, 1,3-butadiena, etc. Allte 43 de substante sunt cancerigene. Cei mai toxici compusi ai fumului de tigara sunt nicotina, gudroanele si monoxidul de carbon.


Nicotina stimuleaza inima prin eliberarea de catecolamine. Acestea cresc tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si nevoia de oxigen a inimii. De asemenea, nicotina stimuleaza si sistemul nervos , legându-se de receptorii colinergici centrali dupa doar 7 secunde de la inhalare. Aceasta activeaza caile neuro-umorale si duce la eliberarea de hormoni si neurotransmitatori. In acest fel se explica efectele euforice si aparitia dependentei de nicotina.

Gudroanele din fumul de tigara sunt substante cancerigene .

Monoxidul de carbon scade capacitatea sangelui de a transporta oxigenul si favorizeaza aparitia aterosclerozei.

Joi, Martie 12, 2009, 11:05 PM 

Cum sa renunti !!!
     media: 5.00 din 3 voturi

Nu este niciodata prea tarziu sau prea devreme pentru a te gandi sa te eliberezi de tigari si de folosirea tutunului in orice forma. Fara nici o indoiala ca ti-a trecut prin minte ca folosirea tutunului este un obicei rau si ca ai dori sa te eliberezi de aceasta dependenta. Poate ca in acest moment constiinta te mustra putin din cauza fumatului. Oricare ar fi motivul pentru care ai intrat pe acest site iti spun"bun venit" !

Ce schimbari pozitive atrage dupa sine renuntarea mea la fumat?

  1. Nu mai poluezi aerul.
  2. Multe din efectele fumatului sunt cauzate de intoxicarea pe termen scurt cu monoxid de carbon , nicotina si alti compusi. Aceste otravuri incep sa se elimine din organism in cateva ore sau zile de la ultima tigara.
  3. Vei inceta sa mai inspiri gaze care distrug cilii sau arborele bronsic si celulele se pot regenera. Plamanii tai vor elimina mai usor praful si celelalte particule straine.
  4. "Tusea de fumator" dispare. Dupa un an de renuntare la fumat, riscul pentru boli de inima scade la jumatate. In sfarsit, pe parcursul a 10-15 ani, riscul tau de cancer si alte boli, revine treptat la cel al nefumatorilor.
  5. Femeile care renunta la fumat inainte de a deveni mame, dau nastere la copii care au aceeasi greutate la nastere ca si copiii femeilor care n-au fumat niciodata in viata lor. Daca o femeie insarcinata renunta la fumat oricand inainte de a 30 -a saptamana, ea permite copilului ei sa creasca in greutate mai mult decat copilul unei femei care a fumat pe parcursul intregii perioade de graviditate.


Ce se intimpla dupa ultima tigara fumata:

Dupa 20 minute de la ultima tigara fumata:
Nu mai poluezi aerul
Tensiunea arteriala scade la normal
Rata pulsului scade la normal
Temperatura mainilor si picioarelor creste la normal

Dupa 8 ore:
Nivelul de monoxid de carbon din sange scade
Nivelul de oxigen din sange creste la normal

Dupa 24 de ore:
Riscul pentru un atac vascular scade

Dupa 48 de ore:
Terminatiile nervoase se adapteaza la absenta nicotinei
Capacitatea de a mirosi si de a gusta se imbunatateste

Dupa 72 de ore:
Bronsiile se relaxeaza, facand respiratia mai usoara
Capacitatea pulmonara creste

Dupa 2 saptamani pana la 3 luni:
Se imbunatateste circulatia sanguina
Mersul pe jos devine mai usor
Functiile pulmonare cresc pana la 30%

Intre 1 luna si 9 luni:
Tusea, congestia sinusilor, oboseala si respiratia grea, se amelioreaza
Cilii incep sa se regenereze, imbunatatind capacitatea de curatire a plamanilor, de aparare impotriva infectiilor si de eliminare a mucusului.
Organismul dispune de mai multa energie

Dupa 1 an:
Rata decesului prin boli de inima scade la jumatate fata de rata fumatorilor

(Sursa: Staton A. Glantz, PhD, Tobacco Biology and Politics, Health Edco, 1992, pp. 28, 29)


Strategii pentru renuntarea la fumat

Strategia nr. 1: Diminuarea dozei de nicotina
Urmatoarele tehnici de a reduce cantitatea de nicotina si gudron inhalata sunt cunoscute ca diminuarea dozei de nicotina pentru ca ele reduc treptat cantitatea de nicotina inhalata. Cu cat este mai mica cantitatea de nicotina inhalata - cu atat este mai usor cand vei renunta la fumat.

  1. Redu numarul de tigari pe care le fumezi cu un sfert, apoi cu jumatate si apoi cu trei sferturi.
  2. Schimba tigarile cu unele care au mai putina nicotina fara sa cresti nr. de tigari fumate.
  3. Redu lungimea tigarilor fumate.
  4. Redu numarul de ocazii in care inhalezi fum.

Strategia nr. 2: Incepe un program de exercitii fizice

Strategia nr.3: Reducerea dozei de cofeina
Cumpara si foloseste bauturi fara cofeina.

Strategia nr.4: Renuntarea la alcool
Foloseste bauturi nealcoolice in locul celor alcoolice.

Strategia nr. 5: Controlul stresului
Stresul netinut sub control este probabil o cauza majora a inceperii fumatului si recidivei.

Joi, Martie 12, 2009, 11:05 PM 

Fumatul pasiv
     media: 5.00 din 4 voturi

Fumatul pasiv consta in inhalarea fumului de tigara al celor din jur. Fumul de tigara al fumatorilor viciaza mediul inconjurator. Doar 15 % din fumul de tigara este inhalat de cel care fumeaza, restul de 85% il poti inhala chiar tu!

Fumul de tigara contine particule fine si gaze, peste 4000 de substante chimice ; multe dintre ele sunt daunatoare sanatatii, cel putin 60 dintre ele sunt cunoscute ca putand cauza cancer. Gazele includ: monoxidul de carbon si gaze otravitoare.

Stiai ca expunerea la fumul de mana a doua:

  • Creste riscul de deces prin boli cardiace cu 30%
  • Creste riscul de cancer pulmonar si provoaca circa 40.000 de decese / an in SUA
  • Agraveaza astmul alergic si alergiile respiratorii

Efecte ale fumatului pasiv:

  1. Iritatii ale nasului, gatului si pieptului
  2. Dificultati in respiratie
  3. Tuse ( Raceli)
  4. Stranut
  5. Iritatia ochilor(ochi rosii si lacrimare)
  6. Rinoree
  7. Dureri de cap, ameteli
  8. Greata
  9. Tulburari de concentrare

Daca ai afectiuni cronice cum ar fi : astma bronsic, bronsita cronica sau alergie, fumatul pasiv iti poate inrautatii evolutia bolii. Medicii spun ca fumatul pasiv poate determina imbolnaviri grave uneori chiar fatale. Cercetarile au dovedit ca sute de nefumatori mor in fiecare an de cancer de plamani determinat de fumatul pasiv. Riscul cancerului la plamani este de 50 – 100 de ori mai mare decat riscul cancerului de plamani prin expunerea la noxe. De asemenea fumatul pasiv poate fi legat si de aparitia bolilor de inima si a deceselor cauzate de infarctul miocardic.

Efectele fumatului pasiv asupra copiilor

Sugarii si copii care nu pot evita fumul de tigara acolo unde ei traiesc si se joaca sunt expusi la diferite riscuri. Sugarii fumatorilor sunt mult mai dispusi la imbolnaviri prin afectiuni respiratorii si sa mearga la spital in primul lor an de viata decat copii nefumatorilor. Copii cu unul dintre parinti fumatori sunt mai predispusi sa faca infectii respioratorii, otite, decat copii nefumatorilor. Mai multe tigarete fumate acasa creste riscul asupra copilului.

Riscul de a avea un copil cu greutate mai mica la nastere creste din cauza fumatului pasiv

Femeile care in mod constant au fost expuse la fum de tigara in timpul sarcinii sunt predispuse sa aiba copii cu greutate mai mica la nastere. Nasterea prematura e un motiv de a avea un inceput mai greu in viata.

  • Daca esti insarcinata nu fuma
  • Evita locurile unde se fumeaza
  • Membrii familiei trebuie sa evite sa fumeze in prezenta femeilor insarcinate si a cop

Beneficiile unei case fara tigari

Petrecem mai mult timp in casele noastre decat oriunde altundeva. Existenta elementelor cancerigene din fumul de tigara provoaca boli grave atat noua cat si copiilor nostri.Acestia sunt cei mai afectati deoarece corpurile lor sunt inca intr-o perioada de dezvoltare.Expunerea la aceste substante cancerigene ii pun pe copii in pericol de a contracta boli respiratorii extrem de severe ce pot sa ii marcheze pe viata sau sa le afecteze cresterea normala a plamanilor.

Sistemele de aerisire din case nu pot filtra atat de bine aerul imbacsit de fumul de tigara. Suflatul fumului departe de copii, fumatul intr-o alta camera sau deschiderea ferestrelor poate reduce expunerea la toxine dar nu ii va proteja de pericolele unei boli de care ei nu sunt vinovati.

Cel mai mare beneficiu este desigur acela ca bolile provocate de fumatul pasiv te vor ocoli desigur combinate cu o grija deosebita in a alege locurile unde sa iti petreci timpul liber.

  1. In casa ta va mirosi mult mai bine
  2. Mancarea va avea un gust mai bun
  3. Vei petrece mai putin timp, energie si bani pentru a inlatura efectele fumului de tigara asupra perdelelor, peretilor si a mobilierului din casa.
  4. Vei cheltui mai putini bani pe medicamente si spray-uri pentru a ameliora suferintele provocate de fumul de tigara.
  5. Chiar si animalele de casa se vor simti mult mai bine respirand un aer mai curat


Cum sa iti pastrezi casa libera de tutun

Probabil ti se va parea dificil sa spui oamenilor sa nu fumeze in casa ta – desigur oricine doreste ca invitatii sai sa se simta confortabil – totusi daca vei explica pur si simplu motivele pentru care o faci ei ar trebui sa inteleaga in intregime. Spune-le ca de dragul sanatatii familiei tale nu le poti permite sa foloseasca tutunul in casa ta. In caz ca este nevoie ai putea avea cateva gume de mestecat la indemana. Daca invitatii doresc neaparat sa fumeze o pot face in afara casei tale eventual pe balcon.

Daca cineva din casa ta fumeaza ar trebui sa fi plin de intelegere si sa ii acorzi sprijinul de care are nevoie pentru a renunta la acest drog. Explica-i faptul ca fumatul afecteaza pe toata lumea nu numai pe cel care fumeaza si incurajeaza-l sa renunte cat mai repede. In orice caz daca fumeaza ar trebui sa fumeze in afara casei fara a afecta in nici-um fel sanatatea familiei.

Problema cu fumul de tigara este ca ajunge peste tot. A separa fumatorii de nefumatorii din aceiasi camera poate reduce nivelul de fum in locurile unde nu se fumeaza dar aceasta nu este destul. Filtrarea aerului, aerisirea sau sistemele de epurare pot reduce dar nu pot preveni expunerea la fumul de tigara al celorlalti. Trebuie sa fim siguri ca nefumatorii traiesc si lucreaza intr-un mediu fara fum prin asigurarea si creearea unor locuri publice „libere de tutun”

Joi, Martie 12, 2009, 11:03 PM 

Statistici
     media: 5.00 din 4 voturi

Tutunul este un drog

De tutun sunt dependenti mai multi oameni decât de oricare alt drog.

Substanta (USA) Consumatori în milioane
Tutun 125.000.000
Alcool 100.000.000
Cocaina 15.000.000
Marijuana 5.000.000
Tranchilizante 3.000.000
Sedative 2.000.000

(Comitetul Judiciar al Senatului, 1990, NIDA Scientific American Manual,1991)

Fumatulmatul provoaca dependenta.

Tutunul este unul dintre substantele care produce cea mai puternica dependenta. Nicotina produce dependenta în proportie de sase-opt ori mai mare decât alcoolul. Daca o comparam cu alte droguri, nicotina produce dependenta la fel de mare ca si cocaina. Dintre persoanele care folosesc tutun 95-100% sunt dependente. Acest lucru este comparabil cu cocaina.

(JAMA,1984, Surgeon General's Report 1988, p. 9)

Folosirea tutunului este vatamatoare si letala.

O persoana care începe sa fumeze ca adolescent si continua pâna la o vârsta mijlocie, îsi va scurta viata cu 24 de ani (R.Peto, Lancet,1992). În 1995 de cinci ori mai multe femei (240.000) au murit de boli cauzate de tutun decât de cancer de sân (45.000).

  1. Cinci din zece fumatori vor muri de boli cauzate de tutun (50%)
  2. Doi din zece fumatori au diagnosticul de cancer (20%).
  3. Noua din zece fumatori diagnosticati cu cancer pulmonar vor muri datorita acestuia (90%).
  4. Unul din zece fumatori are emfizem (10%)
  5. Doi din zece fumatori sunt diagnosticati cu boli de inima (20%).
  6. Una din cinci morti sunt provocate de tutun (20%)

    Morbiditatea si mortalitatea cauzata de tutun

Tutunul este un factor de risc major pentru patru din primele cinci cauze de boala, incapacitate de munca, si decese din SUA.

Boli % decese
Boli de inima 36
Cancer 30
Accidente vasculare cerebrale 7
BPOC 4
Accidente 4

(Cancer Journal for Clinicians, vol41, nr. 1, Ianuarie-februarie, 1991, p.23.)


Tutunul este toxic.

Tutunul contine mari cantitati de substante toxice carcinogene. De exemplu: nitrosamine, hidrocarburi policiclice aromatice, arsenic si poloniu-210. Acestea sunt doar patru din cei peste 2.550 compusi identificati în fumul de tutun, multi dintre ei fiind substante cu efect letal. Peste 7.000 de articole stiintifice publicate sustin cu claritate ca tutunul este daunator pentru corpul omenesc.


Cauzele de deces

Tutunul ucide. Tutunul ucide mai multi oameni decât oricare alt drog sau chiar accidentele sau bolile provocate de SIDA în tarile dezvoltate din lume cum sunt: SUA, Anglia, Australia, Canada si Franta.

(US Center for Disease Control, 1992-1993.)


Procentajul de decese atribuite fumatului
Boli % la barbati % la femei
Boala coronariana, 35-64 ani 45 41
Boala coronariana, peste 65 ani 21 12
Boli cerebrovasculare,35-64 ani 51 55
Boli cerebrovasculare, peste 65 ani 24 6
Cancer pulmonar 90 79
Cancer de buze, gura si faringe 92 61
Cancer de laringe 81 87
Cancer de esofag 78 75
Cancer de pancreas 29 34
Cancer de vezica urinara 47 37
Cancer de rinichi 48 12
BPOC 84 79

(USDHHS, NHI<>

Joi, Martie 12, 2009, 11:01 PM 

Efectele fumatului
     media: 5.00 din 4 voturi

Beneficiile fumatului

Cand ai inceput sa fumezi ai facut-o pentru ca asa ai crezut ca este mai bine in momentul respectiv. Ai continuat sa fumezi pentru ca ai crezut ca ai unele avantaje. Iata cateva motive pentru care unii fumatori fumeaza :

  1. Fumatul ma ajuta sa ma descurc in situatiile stresante.
  2. Fumatul ma ajuta sa-mi mentin greutatea.
  3. Fumatul imi ofera o pauza placuta in timpului lucruui.
  4. Fumatul ma ajuta sa ma deconectez si sa ma relaxez.
  5. Fumatul ma ajuta in situatiile dureroase sau neplacute.
  6. Fumatul ma ajuta sa nu ma plictisesc.
  7. Fumatul ma ajuta sa ma simt bine in societate.
  8. Fumatul mareste placerea unor situatii.
  9. Fumatul ma ajuta sa evit simptomele de sevraj.

Cele mai multe probleme au argumente pro si contra si la fel este si cu fumatul. Exista o alta fata a fumatului - cea neagra. Sunt consecintele negative care ti-au trecut prin minte din cand in cand. Care sunt acele probleme legate de fumat, care te-au facut sa te gandesti sa renunti?


Care sunt consecintele negative ale folosirii tutunului?

Sociale:

  1. Fumatul este suparator pentru nefumatori.
  2. Fumatul constituie un exemplu negativ pentru copiii, nepotii sau/si elevii mei.
  3. Nefumatorii imi spun ca fumul de tutun lasa un miros neplacut in masina, in casa si in hainele mele.
  4. Dupa o baie firbinte sau cand transpir, miros a fum imbacsit de tutun.

Medicale, imediate:

  1. Statisticile arata ca fumatul este daunator pentru sanatatea celorlalti oameni din jurul meu, in special pentru sanatatea copiilor.
  2. Am inceput sa am simptome ca tusea persistenta, exces de sputa, raceli si probleme respiratorii care ma fac sa-mi dau seama ca fumatul imi distruge corpul si este un pericol pentru sanatatea mea.
  3. Fumatul imi scade imunitatea si puterea.
  4. In afara de acestea nu uita sa le iei in calcul pe cele medicale, pe termen lung.

Financiare:

  1. Fumatul este scump - el costa mult mai mult decat pretul tigarilor.
  2. Costurile medicamentelor , detergentilor suplimentari, vizitarea stomatologului pentru inalbirea dintilor, cosmetice pentru atenuarea ridurilor, timpul suplimentar afectat spalarii scrumierelor, a perdelelor, a mobilierului, zugravirea apartamentului mult mai des, costurile medicamentelor pentru atenuarea durerilor in cazul unui cancer, costul unei vieti sunt alte costuri care trebuie luate in calcul atunci cand cumperi un pachet de tigari.

Joi, Martie 12, 2009, 10:58 PM 

Bolile provocate de tutun - Impotenta
     media: 5.00 din 4 voturi


Fumat-Impotenta

Studii realizate de Action on Smoking and Health (ASH) si British Medical Association (BMA) arata ca fumatul creste riscul impotentei cu 50% , risc care poate fi chiar mai mare în cazul asocierii fumatului cu factori de stress. În cadrul veteranilor din Vietnam s-a demonstrat ca a existat un risc cu 80% mai mare de aparitie a impotentei în cazul fumatorilor decât în cazul nefumatorilor.

Pe lânga impotenta, printre problemele cauzate în mod direct de fumat se numara reducerea volumului de ejaculare, micsorarea numarului de spermatozoizi ejaculati precum si aparitia unor forme anormale si a unei mobilitati reduse a spermatozizilor. Cu toate acestea, cercetarile realizate de MORI pentru ASH au aratat ca 88% dintre fumatori nu cunosc riscurile de natura sexuala la care se expun.


fumat sa aiba parte de îmbunatatiri semnificative ale disfunctiilor erectile.


Parerea specialistilor:

"Fumatul nu reduce numai speranta de viata ci si calitatea vietii . Fumatorii impotenti de obicei sufera în tacere cu constiinta încarcata de faptul ca totul ar fi putut fi prevenit."
David. J. Ralph BSc Ms FRCS (Urolog)
Institute of Urology
University College, London

"Este evident faptul ca fumatorii sunt predispusi la impotenta. Acest lucru este un rezultat al actiunii substantelor din fumul de tigara asupra capilarelor sangvine dar si al actiunii directe asupra musculaturii penisului."
Roger Kirby
Consultant Urologist
St. George's Hospital, London

"Tabagismul are efecte dramatice immediate si de lunga durata asupra erectiei. Renuntarea la fumat conduce asedea la îmbunatatiri substantiale. Este surprinzator ca impotenta nu este citata mai des ca factor motivator pentru a renunta la fumat."
Alain Gregoire: ABC Of Sexual Health
British Medical Journal

Joi, Martie 12, 2009, 10:42 PM 

Bolile provocate de tutun
     media: 5.00 din 4 voturi

Declinul inteligentei

Cercetarile efectuate de Institutul de psihiatrie din Londra indica faptul ca fumatul este asociat cu declinul inteligentei.Studiul a examinat mai mult de 650 de oameni de 65 de ani si peste, pentru a determina puterea lor intelectuala si a inregistra obiceiurile lor legate de fumat. Cercetatorii au demonstrat ca fumatorii au probleme mai mari decat nefumatorii. Fumatul este un factor ce contribuie la bolile cardio-vasculare si arteroscleroza, ingusteaza arterele si astfel reduce alimentarea cu sange a creierului.Aceasta poate explica declinul inteligentei.

Acest studiu este unul din lunga serie de cercetari ce demonstreaza impactul negativ pe care fumatul il are asupra sanatatii si starii de bine a oamenilor. Cu toate celelalte distrugeri provocate de fumat – incluzand bolile cardio-vasculare, cancerul, emfizemul si altele – declinul inteligentei se adauga la lista de probleme de sanatate pe care fumatorii si le cauzeaza singuri. Noi consideram asemenea studii ca pe o chemare la renuntarea la acest obicei si acceptarea unui ajutor profesionist pentru a fi siguri ca aceasta se intampla.


Riduri

Fumatul duce la imbatranirea prematura a pielii si la aparitia ridurilor din cauza formaldehiei (substanta chimica folosita in laboratoarele de anatomie patologica la conservarea produselor anatomice). Fumatorii aflati in categoria de varsta cuprinsa intre 40 si 49 de ani sunt la fel de ridati ca nefumatorii cu 20 de ani mai in varsta.


Cancer

Fumatul este o cauza majora de cancer. 30% din toate decesele prin cancer sunt atribuite fumatului:

Cancerul la plamani, trahee si bronhii (90%)
Laringe (84%)
Cavitatea bucala (buze, limba, gura, faringe) (92%)
Esofag (78%)
Fumatul este unul din factorii care contribuie la aparitia si a altor cancere, cum ar fi:

Cancerul de pancreas (29%). Pancreasul este un organ foarte vascularizat, ceea ce face ca substantele cancerigene absorbite la fumatori sa creasca cu 100%
Cancerul de vezica urinara. Compusii cancerigeni absorbiti din fum sunt concentrati si excretati prin urina. Vezica urinara este astfel permanent scaldata intr-o baie de substante cancerigene, ceea ce creste de trei ori riscul de cancer vezical
Cancer la rinichi (48%)
Cancer la stomac si col uterin


Cariile

Fumatorii au de trei ori mai multe carii decat nefumatorii datorita placii dentare care duce la dezvoltarea bacterilor si apoi la carierea dintilor


Ateroscleroza

O serie de substante chimice din fumul de tigara contribuie la dezvoltarea aterosclerozei (ingrosarea si rigidizarea peretelui arterelor), si doua dintre cele mai nocive in aceasta privinta sunt nicotina si monoxidul de carbon. (Nicotina destrama legaturile speciale dintre celulele peretelui arterial, proces care initiaza ateroscleroza).

Afectarea vaselor sanguine provoaca:

Hipertensiunea arteriala (ateroscleroza plus nicotina provoaca constrictia arterelor mici. Efectul net al acestui fenomen este cresterea presiunii arteriale)
Anevrismul aortei (fumatorii de un pachet/zi fac anevrisme fatale de 4-5 ori mai frecvente decat nefumatorii
Deficite circulatorii: boala Buerger si Raznaud, care duce la pierderea completa a irigatiei sangvine si amputatia in urgenta a membrului afectat
Accidentul vascular cerebral (apoplexia) – fumatorii au cu 50% mai multe accidente vasculare cerebrale decat nefumatorii


Gingivita

Gingivita este o inflamatie a gingiilor datorata unei slabe igiene orale asociate fumatului. Fumatorii pierd dinti de trei ori mai frecvent decat nefumatorii


Bronsita

Semnul caracteristic este tusea fumatorului care duce la bronsita cronica cu: tuse cronica, dispnee (respiratie dificila), expectoratie de flegma si mucus, si in cele din urma la emfizem (cu insuficienta respiratorie )


Sindromul tabagic fetal

Fumarea unei singure tigari de catre femeia insarcinata determina o crestere a frecventei cardiace fetale timp de 90 de minute datorita cresterii concentratiei de carboxi-hemolobina; in timp aceasta duce la aparitia sindromului tabagic fetal (scaderea lungimii corpului, a circumferintei toracelui si a capului, impiedicarea dezvoltarii normale intelectuale, emotionale si comportamentale). Nou-nascutii proveniti din mame fumatoare au in medie cu 200 g mai putin decat cei ai mamelor nefumatoare. Daca mama continua sa fumeze si dupa nasterea copilului , acesta are un risc mai mare de a prezenta ” sindromul mortii subite a sugarului".


Emfizem pulmonar

90% din bronhopneumatiile cronice obstructive (BPOC) sunt produse de fumat, care provoaca bronsita cronica, iar aceasta la randul ei duce la emfizem (intinderea si spargerea micilor saci pulmonari)


Fragilitate imunitara

Fumatul afecteaza sistemul imunitar pe mai multe cai:

Leucocitoza (creste numarul globulelor albe)
Limfocitoza (creste numarul limfocitelor)
Modificarea echilibrului dintre diferite sub-seturi de limfocite T
Scaderea numarului celulelor Natural Killer (NK) care au un rol important in apararea organismului impotriva cancerului
Scaderea numarului celulelor Langhans (importante componente ale sistemului imunitar la nivelul epiteliului colului uterin) – motiv pentru care fumatul contribuie la aparitia displaziei colului


Gripa

Fumatorii sufera de gripa de trei ori mai mult decat nefumatorii


Halena

Halena fumatorului se refera la mirosul neplacut pe care il exhala si pe care nici o apa de gura sau pasta de dinti nu reuseste sa o indeparteze. Exista un proverb care spune: “Saruta un nefumator si vei simti diferenta!”


Infarct

1/3 din decesele prin infarct miocardic au drept cauza fumatul


Infertilitatea

Fumatul produce infertilitate atat la femei cat si la barbati


Joi, Martie 12, 2009, 10:25 PM 

probaaa !!!
     media: 5.00 din 2 voturi

Adevarul despre tutun dependenteTutunul iti distruge sanatatea. Fumatul e cea mai comuna cauza a cancerului la plamani . Tot fumatul conduce la aparitia cancerului la tutun e greu de controlat. Peste 90% din adolescentii care au inceput nu au putut renunta atunci cand au incercat. Iti va fi greu sa faci sport daca fumezi . Fumatul ingreuneaza respiratia si deshidrateaza.

Cum poti recunoaste un fumator ?
- respiratie urat mirositoare
- mirosul hainelor si al parului
- ingalbenirea dintilor si a degetelor
- dificultatea in a fi eficient la sport

Intrebare: Nu te ajuta fumatul sa te relaxezi ?
Raspunsul: Nu, din contra, fumatul iti produce o stare de stres si agitatie mai mare. incearca sa te relaxezi vorbiind cu prietenii sau plimbandu-te. Tigarile nu sunt o solutie.

Intrebare: Fumatul nu e sexy ?
Raspunsul: Doar daca consideri respiratia urat mirositoare, dintii galbeni parul imbacsit si tusea sexy. Reclamele prezinta fumatul ca pe ceva extrem de sofisticat si fermecator, dar nu uita cine a creeat aceste reclame si cu ce scop.



Cautare


Categorii

Tag Cloud

Aboneaza-te la insemnari


Ultimele insemnari

Linkuri

Ultimele poze

Blog Status

Vizitatori:37.236
Insemnari:41
Comentarii:192
  • Fumatul ucide zilnic sute de persoane !!! Sfatul meu !!! LASA-TE !!!
powered by
www.ABlog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare